default-logo

Mass-media din Turcia, de la cenzură la… autocenzură

Un raport recent, publicat de Reuters, relevă faptul că mass-media turce au intrat sub un lanț de comandă strâns din partea guvernului. Mai mulți profesionişti media au vorbit cu reputata agenție de știri despre intervenția guvernului în redacțiile din toată țara. Editorii turci au declarat că indicațiile către redacții vin adesea de la oficiali ai Direcției de Comunicații a guvernului, care se ocupă de relațiile cu mass-media.
Potrivit ahvalnews.com, care citează materialul Reuters, când ginerele președintelui Tayyip Erdogan a demisionat brusc din funcția de ministru de Finanțe, la sfârșitul anului 2020, patru angajați din principalele redacții din Turcia au spus că au primit o direcție clară de la managerii lor: nu relatați despre asta până când nu spune guvernul. Demisia lui Berat Albayrak, pe care a anunțat-o într-o postare de duminică seara pe Instagram, a fost raportată de instituțiile de știri internaționale și independente turce, dar timp de mai bine de 24 de ore, posturile de televiziune și ziarele pro-guvernamentale, care domină peisajul media al țării, au rămas practic tăcute în legătură cu cea mai dramatică ruptură din cercul interior al lui Erdogan.
Interviuri cu zeci de surse din mass-media, oficiali guvernamentali și autorități de reglementare descriu o industrie care a decăzut. Presiunea guvernamentală și autocenzura mass-media împărtășesc vina pentru această situație, potrivit persoanelor intervievate de Reuters.
Susținătorii lui Erdogan au diverse instrumente pentru a modela acoperirea știrilor. Cele mai mari branduri media sunt controlate de companii și oameni apropiați lui Erdogan și ai partidului său – achizițiile au început în 2008. Veniturile din publicitatea de stat sunt direcționate în mare parte către publicațiile pro-guvernamentale, a constatat o examinare a datelor Reuters. În schimb, autoritățile de reglementare desemnate de guvern direcționează sancțiunile pentru încălcarea codului mass-media din Turcia aproape exclusiv către furnizorii de știri independenți sau din opoziție, a arătat analiza.
Reuters a trimis întrebări despre presiunile asupra presei din Turcia biroului șefului statului turc și autorităților de reglementare pentru televiziune și presa scrisă. Biroul președintelui nu a răspuns. Într-o declarație inițială către Reuters, Press Advertising Institute (BIK), o filială a Direcției care supraveghează presa scrisă și site-urile web, a respins criticile susținând că „nu este preocupat de viziunile sau ideologia publicațiilor”. Ulterior, pe 10 august, BIK a anunțat că a suspendat emiterea de sancțiuni pentru încălcări de etică, după ce Curtea Constituțională a Turciei a admis mai multe plângeri împotriva BIK venite dinspre ziare independente. Curtea a decis că BIK „a încălcat libertatea de exprimare și libertatea presei” și a cerut Parlamentului să modifice legile relevante. Pe de altă parte, însă, Autoritatea de reglementare pentru mass-media, Consiliul Suprem de Radio și Televiziune (RTUK), a respins sugestiile conform cărora ar acționa ca un cenzor sau ar primi instrucțiuni de la președinte.
Recent, guvernul a propus o lege despre care spune că va combate „dezinformarea” în mass-media, fără a defini însă ce este aceasta – unii susținători ai libertății de exprimare afirmă că noua lege va dubla de fapt represiunea împotriva relatărilor critice. Un articol din proiectul de lege stipulează că orice persoană care răspândește informații false legate de securitate sau ordine publică riscă până la trei ani de închisoare. Parlamentul va discuta proiectul de lege în luna octombrie.
Ziarele și radiodifuzorii independenți care au supraviețuit și încă critică guvernul se confruntă cu sancțiuni din partea autorității de reglementare a mass-media, punctează Osman Vedud Esidir, profesor de jurnalism la Universitatea Firat, din Elazig. Atunci când BIK stabilește că un articol a încălcat codul de etică, pedepsește ziarul în cauză prin suspendarea publicității de stat. Reuters a confirmat că Tele1 a fost amendată pentru o emisiune din decembrie 2021, care afirma că „Turcia urmărește aventuri imperialiste în Siria și Libia” și conținea comentarii critice despre sultanul Abdulhamid al II-lea, personalitate foarte admirată de mulți susținători AKP.
De altfel, o analiză a renumitei agenții de presă asupra rapoartelor BIK a arătat că în 2019 și 2020, articolele despre corupție au fost apreciate de Institut ca fiind „împotriva eticii publice” sau generatoare de „percepții greșite”.
Suspendarile de publicitate legate de etică impuse celor mai mari ziare naționale, cu sediul la Istanbul, s-au dublat în 2020 față de anul precedent. Un raport al organismului profesional Asociația Jurnaliştilor afirmă că suspendările din 2021 au continuat să se concentreze pe ziare independente. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*