default-logo

Cum se acumulează sau se pierde bogăția

Monarhia britanică
Brand Finance estimează valoarea capitalului Monarhiei Marii Britanii – ca afacere – la 67,5 miliarde de lire sterline (vezi site-ul Familia Regală contribuie cu zeci de miliarde de lire sterline la economia britanică | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzp.org.ro), postat pe 13 septembrie 2022): contribuția anuală a monarhiei la economia Marii Britanii era în 2017 de 1,766 miliarde de lire sterline, în Timp ce costul anual pentru fiecare membru al Casei regale a Marii Britanii era de 4,50 lire sterline pe an.
Activele corporale ale Monarhiei – Crown Estate, Ducatele Lancaster și Cornwall și Colecția Regală, inclusiv bijuteriile Coroanei – reprezintă 25,5 miliarde de lire sterline. Respectul pentru instituție sporește prețul și volumul premium al mărcilor care poartă Mandatul Regal sau Stema; circumstanțele stabilite în reședințele regale atrag milioane de turiști; imaginea publică a Monarhiei se adaugă la popularitatea spectacolelor precum „The Crown” și „Victoria”, care oferă o privire asupra vieții private a Familiei Regale.
David Haigh, CEO al Brand Finance, a comentat: „Astăzi, atracția universală se traduce prin atragerea pe care o exercită marca Monarhiei, oferind beneficii comerciale considerabile tuturor întreprinderilor și instituțiilor asociate cu aceasta. Monarhia este comoara națională a Marii Britanii, atât din punct de vedere simbolic, cât și economic; în special în epoca Brexit-ului, Marea Britanie s-a bazat pe diplomația regală pentru a facilita relațiile comerciale cu Commonwealth și restul lumii”.
Britanicii, susținători ai Familiei Regale, consideră că aceasta aduce în Marea Britanie mai mulți bani decât costă: în anul 2019/20, de exemplu, reședințele regale ale Marii Britanii au avut mai mulți vizitatori decât oricând. Un număr record de 3.285.000 de persoane au vizitat reședințele regale oficiale, în anul dinainte de pandemie. Acestea includ Castelul Windsor, Palatul Buckingham (inclusiv Royal Mews și Galeria Reginei), Casa Clarence, Casa Frogmore, Palatul Holyroodhouse și Galeria Reginei. Pe lângă faptul că generează venituri din vânzarea biletelor, palatele strâng bani din vânzarea de mărfuri, coșuri (coșul lor de cadouri de Crăciun a adus 32.000 de lire sterline) și publicații.
The Royal Collection Trust are grijă de Royal Collection, una dintre cele mai importante colecții de artă din lume. De asemenea, gestionează deschiderea publică a reședințelor oficiale ale Reginei. Potrivit aceluiași raport din 2019/20, vizitele la reședința oficială a fostei suverane Elisabeta a II-a au generat venituri de 49.859.000 de lire sterline.
Castelul Windsor a primit în anul menționat 1.586.994 de vizitatori. Din perspectiva comerțului cu amănuntul, vânzările la magazinul de cadouri Royal Collection s-au ridicat la 19.983.646 de lire sterline într-un singur an. În total, venitul Royal Collection Trust pentru anul respectiv a fost de 71.526.000 de lire sterline. De asemenea, în 2018/19, veniturile The Crown Estate au fost de 343,5 milioane de lire sterline.
Per total, Casa Windsor era estimată de Forbes că va contribui cu 19 miliarde de lire sterline (28 miliarde de dolari) la economia Marii Britanii înainte de pandemie, în anul 2019.

Cei mai bogați oameni în 2022
Constatând că anul 2021 nu a fost o perioadă prea bună pentru miliardarii lumii, Forbes a publicat clasamentul celor mai bogați 100 oameni din lume (Vezi site-ul Clasamentul Forbes al celor mai bogați 100 miliardari în 2022 (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 5 aprilie 2022): astfel, numărul total al miliardarilor lumii a scăzut cu 87 în 2022, iar averea netă a acestora a scăzut cu 400 de miliarde de dolari față de 2021; 329 de persoane au ieșit din clasament, cel mai mare număr de la criza financiară din 2009. Dintre aceștia, 169 au prins lista pentru prima dată în 2021: în pofida războiului din Ucraina și a turbulențelor pe care le-a provocat pe piețe, 236 de miliardari din 34 de țări au intrat în clasament, în scădere față de recordul înregistrat în 2021.
În 2021, China a produs 62 de noi miliardari, cei mai mulți pentru orice țară a lumii actuale. Cel mai bogat nou-venit este din Taiwan: Zhang Congyuan, fondatorul în vârstă de 74 de ani al Huali Industrial, o companie ce produce încălțăminte pentru zeci de branduri, printre care Nike, Puma, UGG și Vans.
Statele Unite s-au clasat pe locul doi, cu 50 de miliardari noi, printre care și Gary Wang, cu o avere de 5,9 miliarde de dolari, cofondatorul și chief technology officer al platformei de tranzacționare a criptomonedelor FTX.
India a avut 29 de noi miliardari, clasându-se pe locul 3 în acest top sui generis. Cu o avere de 1,1 miliarde de dolari construită din afaceri în domeniul farmaceutic, indianul Subba Rao Jasti este cel mai bătrân miliardar din 2022. Cei mai bogați 10 miliardari ai lumii în 2022 sunt:
Elon Musk (SUA);
Jeff Bezos (SUA), cu o avere de 171 miliarde de dolari;
Bernard Arnault și familia sa (Franța), 158 miliarde de dolari;
Bill Gates (SUA), 129 miliarde de dolari;
Warren Buffett (SUA), 118 miliarde de dolari;
Larry Page (SUA), 111 miliarde de dolari;
Sergey Brin (SUA), 107 miliarde de dolari;
Larry Ellison (SUA), 106 miliarde de dolari;
Steve Ballmer (SUA), 91 miliarde de dolari;
Mukesh Ambani (India), 90 miliarde de dolari.
O absență notabilă din Top 10 Forbes 2022 este cea a lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook.

Gautam Adani
Pe 30 august 2022, industriașul indian Gautam Adani a devenit a treia cea mai bogată persoană din lume, potrivit Bloomberg Billionaires Index, fiind pentru prima dată când un asiatic ajunge în top trei (vezi site-ul Nou venit în topul miliardarilor. Cine e magnatul care a devenit al treilea bogătaș al lumii | Ziarul National, postat pe 30 august 2022): miliardarul self-made și-a dublat averea în 2021, ajungând la 137,4 miliarde de dolari, situându-se imediat după Elon Musk și Jeff Bezos în indicele Bloomberg, după un salt de 20 de poziții.
În vârstă de 60 de ani, Gautam Adani, a făcut avere în porturi și în comerțul cu mărfuri, iar acum conduce al treilea cel mai mare conglomerat din India, cu interese care variază de la mineritul de cărbune și uleiuri comestibile la aeroporturi și mass-media. Prețul acțiunilor grupului Adani Enterprises, din care magnatul deține 75%, a crescut cu peste 2.400% din martie 2020; creșterea prețurilor acțiunilor altor companii din grup, cum ar fi Adani Transmission, Adani Power, Adani Ports și Adani Green Energy, a permis ca averea lui Gautam Adani să o depășească pe cea a miliardarului compatriot Mukesh Ambani.
Născut în orașul Ahmedabad din statul Gujarat, în vestul țării, într-o familie din clasa de mijloc, Adani a renunțat la studii pentru a lucra pentru scurt Timp în industria diamantelor înainte de a-și începe afacerile în 1988; în 1995 și-a diversificat activitatea și a câștigat contractul pentru construirea și operarea portului comercial Mundra din Gujarat, care a devenit de atunci cel mai mare din India. În același Timp, companiile lui Adani au început să producă energie termică și să exploateze cărbune în India și în străinătate. În ultimii ani, Adani Eterprises a intrat în sectoarele petrochimice, ciment, centrelor de date și al rafinării cuprului, precum și în crearea unei afaceri de energie regenerabilă cu obiective ambițioase.

Mark Zuckerberg
A început anul 2022 ca al șaselea cel mai bogat om din lume, însă fondatorul Facebook a coborât pe locul 20 în clasamentul Forbes al bogaților lumii (cf. Zuckerberg a pierdut 71 de miliarde de dolari. De pe locul trei în topul miliardarilor, fondatorul Facebook a căzut pe locul 20 | ActiveNews, postat pe 21 septembrie 2022): în 2020, cu 106 miliarde de dolari, Zuckerberg era al treilea cel mai bogat om din lume; în septembrie 2022, averea sa a coborât la 55,9 miliarde de dolari.
Majoritatea banilor săi provin din acțiunile Meta Platforms, Inc., noul nume pentru ceea ce a fost anterior Facebook, Inc. Apogeul lui Zuckerberg a fost în 2021, când averea sa valora 142 de miliarde de dolari, iar acțiunile Facebook erau la 382 de dolari pe acțiune; pe 21 septembrie 2022, la prânz, acestea mai valorau doar 149 de dolari bucata.

Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Despre autor

Lasă un răspuns

*