Un studiu al Universității Rutgers, din SUA, a descoperit că există o modalitate de „detoxifiere” a rețelelor sociale: interzicerea permanentă a influencerilor.
Practic, autorii studiului au investigat ce se întâmplă atunci când aceste persoane cu numeroși urmăritori pe rețelele sociale nu își mai pot răspândi mesajul din cauza interdicțiilor impuse de platforme – echipa de cercetători a constatat că astfel de interdicții au ca rezultat o scădere notabilă a ceea ce este considerat idei nocive. „Înlăturarea cuiva de pe o platformă este un pas extreme, care nu ar trebui luat cu ușurință. Cu toate acestea, platformele au reguli pentru un comportament adecvat și, atunci când un membru al site-ului încalcă aceste reguli în mod repetat, platforma trebuie să ia măsuri. Toxicitatea creată de influenceri și de susținătorii lor care promovează discursul ofensator poate și să reducă la tăcere grupurile vulnerabile de utilizatori, ceea ce face esențial ca platformele să participe”, spune autorul principal al studiului, Shagun Jhaver.
Experții americani oferă și datele concrete. Alex Jones, controversatul teoretician al conspirației dat în judecată pentru defăimare pentru afirmațiile sale ciudate, Milo Yiannopoulos, un comentator politic britanic care a atras atenția în ultimii ani pentru ridiculizarea campaniilor pentru feminism și justiție social și fostul actor de comedie și actual activist de dreapta Owen Benjamin, cunoscut pentru promovarea opiniilor antisemite, toți interziși pe Twitter, au pierdut peste 90% din influență în urma acestei interdicții. În medie, suporterii lor au început să posteze cu mult mai rar, iar toxicitatea lor a scăzut până la procente fără potențial de pericol.
În ansamblu, autorii studiului teoretizează că aceste constatări reprezintă un argument puternic conform căruia interzicerea conspirațiilor și ideilor „extremistului” are un efect de descurajare asupra adepților și susținătorilor, ceea ce duce în cele din urmă la un peisaj social media mai puțin toxic pentru toată lumea. „Mulți oameni continuă să fie îngrijorați cu privire la beneficiile financiare de pe urma publicității legate de conținutul care răspândește informații greșite sau care conduce la hărțuire. Aceasta este o oportunitate pentru platforme de a-și clarifica angajamentul față de utilizatorii lor și de a acționa atunci când este cazul”, conchide Jhaver.
Dar este oare atât de simplu să fie implicate rețelele sociale în combaterea influencerilor nocivi? Facebook doar pare o rețea a tuturor – în realitate, are reguli speciale pentru gulere albe, VIP-uri și tot felul de speciali, o listă din care politicienii nu lipsesc. Organismul independent de supraveghere a Facebook a criticat recent compania condusă de Mark Zuckerberg, anunțând o anchetă asupra unui sistem care ar fi scutit un grup secret de elită, așa-numita „listă albă”, de la regulile sale, scrie publicația „The Journal”.
Dacă se crede că un VIP a încălcat regulile, postările sale nu sunt eliminate imediat, ci sunt trimise la un sistem separat, cu angajați mai bine pregătiți, care apoi examinează în continuare conținutul, fără să se ia măsuri. Dar s-a descoperit că acești moderatori de conținut examinau mai puțin de 10% din postările problematice ale utilizatorilor protejați de regulile aplicabile tuturor celorlalți. De pildă, unui utilizator care era pe „lista albă” i s-a permis să împărtășească un articol al unui medic are susținea susținând că chimioterapia este ineficientă în tratarea cancerului, doar că medicul cu pricina a murit în urmă cu patru decenii.
Roxana Istudor