◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

Actul european pentru libertatea presei în oglinda contribuției masive a industriei media la economiile continentului

Actul european pentru libertatea presei continuă să genereze dezbateri aprinse, experții solicitând o atenție sporită pentru implicațiile sale pe termen lung. Sectorul media din Europa s-a confruntat cu dificultăți financiare ani la rând, iar solicitările de acțiune pentru a aborda scăderea veniturilor și pentru a consolida sustenabilitatea industriei în fața unei lumi din ce în ce mai digitale au fost numeroase. Dar noul Act, care ar fi trebuit să abordeze toate problemele domeniului, este în continuare criticat pentru că nu atinge în totalitate și în profunzime cauzele economice care contribuie la declinul libertății și pluralismului mass-media.

Industria mass-media rămâne un contributor esențial la economiile europene, arată rezultatele unui studiu recent, publicat de PromethEUs, o rețea de think tank-uri din țările din sudul Europei. Raportul intitulat „Securing an independent and transparent media sector across Europe” arată că industria media se schimbă dramatic ca urmare a tendințelor de tranziție digitală, care au fost accelerate de recenta epidemie de COVID-19. În timp ce adoptarea Actului european pentru libertatea presei ar putea servi ca un motor și un schimbător de joc pentru afacerile din domeniu, poate reprezenta și o barieră în plus pentru încercările de adaptare ale sectorului. Lucrarea a calculat efectele economice directe, indirecte, induse și totale ale sectorului media în patru țări membre sud-europene (Grecia, Italia, Portugalia și Spania), constatând că sectorul media conduce la generarea de 77,48 miliarde de euro, peste un milion de locuri de muncă cu normă întreagă, 26,86 miliarde de euro în ceea ce privește veniturile publice și zeci de miliarde de euro în termeni de produs social. Totuși, cele patru țări au rezultate semnificativ mai slabe decât media UE în ceea ce privește integritatea mass-media, libertatea presei și încrederea în mass-media. Pe de altă parte, doar un procent foarte scăzut, de 13,5% dintre utilizatori plătesc pentru știri online.

La evenimentul de lansare a raportului în Parlamentul European, Aggelos Tsakanikas, profesor la Universitatea Națională Tehnică din Atena, unul dintre autorii documentului, a avertizat că ar trebui să se acorde atenție și impactului pe termen lung al schimbărilor de reglementare pe care le-ar introduce Legea privind libertatea presei: „Având în vedere prezența industriei media în economia mai largă a multor țări și perturbarea pe care noua reglementare ar putea-o aduce în modul în care funcționează sectorul, ar fi esențial să se examineze potențialele efecte macroeconomice ale introducerii acestuia, pentru a se răspunde la întrebările de durabilitate pe termen lung”.

Într-un interviu acordat EURACTIV, un alt autor al raportului, Stefano da Empoli, analist de politici la rețeaua de date I-Com, a susținut că „Legea privind libertatea mass-media nu este suficientă atunci când vine vorba despre abordarea sustenabilității financiare a sectorului, propunerea care are o bază de piață internă fiind slab echipată pentru a aborda aceste probleme la nivel național”.

Pe de altă parte, propunerea de reglementare europeană a domeniului include, totuși, unele măsuri orientate spre abordarea problemelor legate de finanțarea mass-media.

Printre prevederile sale se numără măsuri care impun ca fondurile publice și publicitatea să fie distribuite în mod echitabil și transparent, fără presiuni sau preferințe politice, ceea ce ar stimula sustenabilitatea financiară și ar consolida independența mass-media. Guvernelor li se va cere, de asemenea, să se asigure că instrumentele de evaluare, cum ar fi sistemele de măsurare a audienței, ale căror rezultate sunt adesea necesare atunci când vine vorba de alocarea ulterioară a finanțării și a publicității private. „Pentru ca libertatea presei să devină o realitate pentru sector, sectorul trebuie să fie sustenabil din punct de vedere economic”, a spus Ilias Konteas, director executiv al EMMA-ENPA, rganism al asociațiilor editorilor de reviste europene și de ziare, la evenimentul de lansare raportului.

În cadrul evenimentului s-a discutat, de asemenea, perspectivele pentru reglementare pe măsură ce procesul legislativ este în derulare. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *