Statele balcanice care încă așteaptă integrarea în Uniunea Europeană se confruntă cu o criză demografică masivă. Acest lucru este evident de pildă în Macedonia de Nord, care a pierdut cel puțin zece la sută din cele două milioane de locuitori de la ultimul recensământ din 2002, au relevat ultimele cifre.
Satele și orașele mici, precum Valandovo, la 146 de kilometri de capitala Skopje, oferă puține locuri de muncă, împingându-i pe cei ambițioși și capabili să își caute de lucru și să se stabilească peste hotare. „Cinci dintre prietenii mei din clasa noastră de 20 de studenți s-au mutat deja în străinătate cu familiile lor”, povestește Bojan Nikolov, membru al Consiliului municipal al orașului. „Spiritul tinerilor a fost distrus sistematic. Entuziasmul de a lupta și de a sta acasă s-a pierdut”, afirmă și Pero Kostadinov, noul primar al orașului de lângă granița cu Grecia. „”.
De când țara și-a declarat independența față de fosta Iugoslavie în 1991, mulți macedoneni sperau că promisiunea integrării rapide în Uniunea Europeană va oferi un viitor mai luminos.
Dar calea Macedoniei de Nord către aderarea la UE a fost blocată în mod repetat de zeci de ani, mai întâi de Grecia și acum de Bulgaria, dând naștere la îndoieli puternice că țara se va alătura vreodată bocului comunitar și împingându-i pe mulți să ia drumul străinătății.
Bosnia_herțegovina și Kosovo nici măcar nu au primit statutul de candidate, în ciuda eforturilor depuse, în timp ce Serbia și Muntenegru sunt, de asemenea, departe de a deveni membre cu drepturi depline, în ciuda faptului că ambele sunt considerate avansate în procesul de aderare.
Iar în Albania aproximativ 1,7 milioane de oameni – 37% din populație – au părăsit țara în ultimele trei decenii, potrivit cifrelor guvernamentale. Sute de mii de oameni au părăsit și Serbia pentru a se reinstala în străinătate, iar din Bosnia și Herțegovina, cercetările ONG-urilor locale arată că cel puțin 400.000 de bosniaci au emigrat în decursul ultimilor opt ani.