Cheltuielile cu firmele de consultanță, „fenomen tentacular” la vârful politicii franceze

Guvernul francez și-a justificat utilizarea sporită a firmelor de consultanță în timpul mandatului de cinci ani al președintelui Emmanuel Macron prin existența unor „circumstanțe excepționale”. relatează EURACTIV Franța.
Cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 aprilie, ministrul Transformării și Serviciului Public, Amélie de Montchalin, și ministrul Conturilor Publice, Olivier Dussopt, au susținut o conferință de presă pentru a aborda controversa numită „McKinseygate”. Un raport al Senatului a criticat „influența în creștere” a firmelor de consultanță și a avertizat asupra unui „fenomen tentacular”. Practic, cheltuielile pentru servicii de consultanță „s-au dublat” între 2018 și 2021, statul cheltuind mai mult de 1 miliard de euro doar în 2021, scrie raportul. De asemenea, senatorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la natura serviciilor oferite de firmele de consultanță, deoarece au fost implicate în reforme sociale importante, cum ar fi locuințele și educația. Consultanții au fost plătiți cu aproape 500.000 de euro pentru abordarea „viitorului profesiei didactice”, de pildă. Firmele au oferit și consiliere în timpul crizei de sănătate, inclusiv cu privire la planificarea campaniei de vaccinare. Tendința ar putea duce la o „relație de dependență”, au mai avertizat senatorii.
În cadrul conferinței de presă, cei doi miniștri au spus că „regulile achizițiilor publice sunt strict respectate” și au argumentat cu „circumstanțele excepționale” ale pandemiei pentru a justifica creșterea incriminată – cel puțin parțial: „creșterea recentă corespunde cu „0,3% din masa salarială totală a statului”, a spus Dussopt; „este o fantezie să se sugereze că acești consultanți iau decizii privind politica de sănătate”, a spus Montchalin.
Cu toate acestea, odată cu apropierea perioadei electorale, partidele de opoziție spun că sunt alarmate de ceea ce numesc „scandal de stat”. Candidatul de dreapta Valérie Pécresse vrea ca Macron să fie „tras la răspundere” și „să explice recurgerea masivă a statului la firma McKinsey, care, potrivit estimărilor Senatului a fost foarte consultată, în valoare de aproximativ 12 milioane de euro”. McKinsey iese în evidență din cauza presupusei relații pe care o are cu Macron. Deși compania americană nu a participat la campania electorală a actualului președinte din 2017, câțiva dintre consultanții săi s-au alăturat partidului său și unora dintre cabinetele ministeriale.
McKinsey se confruntă, de asemenea, cu acuzații de fraudă și evaziune fiscală, fiind acuzată că nu a plătit niciun impozit pe profit din 2011 până în 2020, potrivit comisiei de investigație a Senatului, care a elaborat raportul, adaugă EURACTIV.
Pe de altă parte, la nivelul întregii UE există o preocupare pe acest subiect. Rolul consultanților în elaborarea politicilor UE și în statele membre crește prin consilierea tehnică pe care o oferă pentru reformele structurale finanțate de Comisie. Unele dintre contractele semnate cu UE au ridicat probleme de potențial conflict de interese, întrucât au fost angajate pentru sectoare în care consiliază și companii private, potrivit europarlamentarilor.
EURACTIV a analizat în detaliu sistemul de transparență financiară al UE și alte documente ale Comisiei. Deși informațiile din primii ani sunt neregulate, înregistrările arată o cantitate tot mai mare de resurse dedicate firmelor externe de consultanță, în special celor „patru mari”: între 2016 și 2019, KPMG a primit cea mai mare sumă de fonduri UE, inclusiv Fondul European de Dezvoltare, (154,84 milioane EUR), urmată de EY (121,32 milioane EUR), PwC (93,77 milioane EUR) și Deloitte (92,28 milioane EUR). Un purtător de cuvânt al Comisiei a justificat cantitatea de resurse cheltuită în marile firme de consultanță spunând că acestea aduc „cea mai bună expertiză la nivel mondial acolo unde este cea mai necesară”.