Ce putea fi mai frumos decît faptul că festivitatea anuală de acordare a premiilor revistei noastre a coincis cu apariția numărului 200 din seria nouă a publicației la care trudim cu toții de aproape trei decenii? De aceea nici n-am făcut o festivitate aparte, oricum n-am vrut să sune prea pompos și să ne împăunăm excesiv, chiar dacă în sufletul nostru inima a bătut mai tare și am fost nespus de mîndri. La urma urmei, meritele covîrșitoare aparțin forului tutelar, Uniunea compozitorilor și muzicologilor din România. La începutul anului 1990, în efervescența editorială a vremii, UCMR a decis să adauge o publicație mai ”sprințară”, cu apariție (atunci) bilunară, celei care deja avea prestigiul consolidat în breaslă, ”Muzica”, dar care nu se adresa publicului larg. Zis și făcut, s-a organizat un concurs la sediul de atunci al Uniunii, de la Ateneul Român, și s-a constituit primul nucleu redacțional, condus de Luminița Vartolomei, cu Mihai Cosma, Octavian Ursulescu, Carmen Stoianov, Ioan Dobrinescu, un fotograf, pornind cu entuziasm la treabă într-o cameră încăpătoare de la Conservator. Ani buni revista s-a tipărit pe hîrtie de ziar și s-a găsit la vînzare la Opera Română, magazinul ”Muzica”, Conservator, parcă și la Ateneu, iar colegul Octavian Ursulescu 
a reușit cîțiva ani s-o pună în vînzare, prin plasatoare, chiar și la la Sala Palatului și la Teatrul de revistă ”Constantin Tănase”! A fost, să-i zicem așa, perioada romantică a ”Actualității muzicale”. Gala premiilor noastre s-a desfășurat cu regularitate, intrînd în tradiție ca ea să aibă loc la cîtva timp după premiile UCMR, pentru a se evita confuziile, deși și acum unii colegi din presă ne asociază prestigioaselor distincții ale Uniunii, probabil și datorită faptului că, așa cum este normal, gala este deschisă tradițional de cuvîntul președintelui. Un moment de cotitură a avut loc în urmă cu 17 ani, odată cu apariția primului număr pe hîrtie velină, tipărit color, revista fiind distribuită, ca la casele mari, în țiplă, merite mari revenind redactorului-șef din acea perioadă, compozitorul Mircea Drăgan. Pe coperta celui dintâi număr (va trebui ca, prin strădania colegului Costin Aslam, să strîngem pe un raft încăpător toate cele 200 de numere de pînă acum!), ne amintim, apărea duetul Talisman (Alin Oprea, Tavi Colen), cu mare priză în acea perioadă datorită melodiei de mare succes ”Atît de singur”. În ultima vreme ne 
bucurăm și de sprijinul neprecupețit al Ministerului Culturii și al Identității Naționale.
…Și iată-ne ajunși la ediția cu numărul 28 a galei premiilor ”Actualitatea Muzicală”, desfășurată în primăvara capricioasă a acestui an. Important și absolut meritoriu este faptul că revista nu și-a încetat nici o clipă apariția, fiind nu numai unica publicație muzicală reușind această perfomanță, dar și singura cu un caracter profesionist, reunind cele mai prestigioase semnături și mai ales acoperind absolut toată gama genurilor muzicale. Și tot fără întrerupere are loc și festivitatea noastră, intrată deja în conștiința lumii muzicale și nu numai, așa încît și de această dată audiența a fost pe măsură, Aula Palatului Cantacuzino fiind arhiplină, ”vegheați” atent de colegii de la posturile de televiziune (ca de fiecare dată colega noastră Oana Georgescu a realizat un cuprinzător film-reportaj pentru Senso TV), între care ProTV, Kanal D, Antena Stars, de cei de la agențiile de știri și din presă (Florian Gheorghe a publicat mai multe articole pe această temă în ”Libertatea”) și de numeroși fotoreporteri. Scena a fost dominată de roll-up-urile sponsorilor noștri Catena, Fildas Art, Senso TV, ceilalți parteneri implicîndu-se în premiile acordate (minunate cărți de la la editura Litera, aduse de Raluca Tîrnăuceanu, mare prietenă a revistei) sau în cocktail (licori delicate trimise de la Panciu de doamna Lili Stoica, prietenă constantă a muzicii). Președintele UCMR, Adrian Iorgulescu a prefațat la obiect și cu nelipsitu-i umor manifestarea, subliniind încă o dată independența totală a colegiului redacțional în desemnarea laureaților și orientarea premiilor către alte zone ale lumii muzicale, îndeosebi către arta interpretativă. După dînsul a luat cuvîntul redactorul-șef și editorialistul revistei, George Balint, care a dat semnalul de începere cu cîteva inspirate parabole și metafore. Cum ”Actualitatea Muzicală” are doi redactori responsabili, unul pentru genurile clasice, celălalt pentru cele din aria divertismentului (muzică ușoară, pop, rock, jazz, folk), primii laureați au fost prezentați de prof. univ. dr. Mihai Cosma.
Aminteam la un moment dat de afluența ieșită din comun (deși obișnuită la festivitățile noastre), asaltați fiind de reprezentanții mass media. Și cum să nu fie așa, cînd în primul rînd din sală (și în fotografia de pe copertă) se aflau, umăr lîngă umăr, trei doamne, mari artiste din trei generații, fiecare înnobilînd genul muzical pentru care au fost premiate și înfrumusețîndu-ne viața în tot acest răstimp. Marina Voica a reușit o performanță neegalată, fiind pentru a treia oară laureată în acești 28 de ani de existență a distincțiilor noastre. De această dată pe diploma sa scria ”O viață dedicată cîntecului” – nimic mai potrivit pentru a răsplăti o carieră exemplară de aproape șase decenii și mai ales faptul că este în plină activitate, nu numai în plan interpretativ, ci și creator. Pentru că a lansat anul trecut remarcabilul album de autoare ”Și afară plouă, plouă”, la casa de discuri Eurostar, album conținînd numai compoziții proprii. Deci chiar dacă aparent premiul recompensează întreaga sa carieră, el se referă, ca și în cazul celorlalți laureați, și strict la anul 2017, în care Marina Voica a susținut numeroase concerte în țară și peste hotare și a avut zeci de apariții în emisiuni de televiziune. Un spiritual ”laudatio” pentru Marina Voica a oferit compozitorul Horia Moculescu, colaborator de-o viață al artistei, chiar dacă a mărturisit că nu i-a compus, din păcate, decît două melodii; dar nu este niciodată prea tîrziu! Între cei care au ținut să fie alături de ea la acest eveniment s-au numărat și Oana Sîrbu (nu putem uita victoria acesteia la populara emisiune a Antenei 1, ”Te cunosc de undeva”, interpretînd tocmai un șlagăr al Marinei Voica), compozitorul Jolt Kerestely, trei corifei ai Radio-ului public din
vremea cînd acesta însemna ceva (Titus Andrei, Lucia Popescu Moraru, Adriana Marian), bunii prieteni, promotorii Livia și Ioan Gauzin, Daniela Imre, poeta Rodica Elena Lupu. Cu cîțiva ani în urmă ea a susținut un aplaudat recital pe scena festivalului de romanțe ”Crizantema de aur”, așa încît s-a reîntîlnit cu încîntare cu directoarea artistică a festivalului, interpreta Alina Mavrodin. Aceasta a reprezentat, cum spuneam, generația următoare, fiind, la începutul activității sale, un nume de rezonanță al tinerei generații de soliști de muzică ușoară, cucerind în anii 80 cele mai importante trofee ale genului, cel al festivalului de la Mamaia și ”Steaua fără nume” a Televiziunii. Evident că a abandonat catedra (este profesoară de matematică!), s-a dedicat muzicii, a condus ansambluri de copii (cu care a cucerit alte premii), a înregistrat melodii ale compozitorilor importanți, în frunte cu Laurențiu Profeta, a editat discuri, a devenit o ziaristă de temut în județul Dîmbovița. În această ultimă postură a condus împreună cu soțul său, Teodor Vasiliu, cel mai important trust de presă din Tîrgoviște. Încet-încet, Alina Mavrodin s-a apropiat de romanță, cu atît mai mult cu cît soțul ei a fost de numeroase ori prezentator al ”Crizantemei de aur” (au și realizat, în cuplu, una dintre cele mai reușite versiuni de comperaj, la un moment dat). Și iată că după ce a fost în Aulă alături de Teodor Vasiliu, în urmă cu cîțiva ani, atunci cînd acesta a fost premiat pentru monumentala sa lucrare ”Istoria Crizantemei de Aur”, acum rolurile s-au inversat! În ultimii ani, Alina Mavrodin a devenit directoare artistică a festivalului internațional de la Tîrgoviște, căruia i-a dat o nouă dimensiune, ridicîndu-l la un nivel înalt: a pus bazele Centrului cultural pentru UNESCO ”Cetatea romanței”, a inaugurat tot la Tîrgoviște ”Casa romanței”, muzeu în premieră al acestui îndrăgit gen muzical, și mai ales a coordonat anul trecut o strălucită ediție jubiliară a festivalului. În cuvîntul ei de mulțumire a subliniat apăsat istoria veche și trainică a romanței (de altfel premiul i-a fost acordat pentru ”Perseverență în cultivarea tradițiilor românești”), precum și rolul jucat de Teodor Vasiliu, pe care l-a invitat la microfon, în edificarea adevăratului monument care este în prezent ”Crizantema de aur”, care a devenit…itinerant, prin concertele ”Romanța ne unește”, consemnate de noi în nr. 2. Au ținut să fie alături de ea prezentatoarele festivalului de la Tîrgoviște, Alexandra Velniciuc și Miruna Ionescu, compozitorii laureați la ultimele ediții, Ionel Bratu Voicescu și Viorel Covaci, Marin Voican Ghioroiu, așa cum în sală s-a aflat Doina Moga, distinsă cu premiul I la ”Crizantemă” la ediția a X-a!
Toți cei de față au fost impresionați cînd la scara cu lei a ”tras” un microbuz negru cu însemnele Andrei, din care a descins fericită, jovială, atît de populara și de valoroasa interpretă. Dar din timp sosise soțul ei, cunoscutul realizator TV Cătălin Măruță, pentru a se convinge că totul este în regulă. Andra, tînăra artistă distinsă cu premiul ”Vedeta anului”, reprezintă cea de-a treia generație de care aminteam, ea dominînd cu autoritate anul 2017 prin concertele de la Sala Palatului și Ateneul Român, prin discuri, turnee, precum și prin prezența în juriul unui concurs TV de mare audiență, ea întîlnindu-se aici de altfel cu Adrian Despot, alt jurat de la ProTV. Andra s-a declarat onorată și emoționată s-o îmbrățișeze pe Marina Voica, iar vecinei de scaun Alina Mavrodin i-a declarat că iubește dintotdeauna romanța și că n-ar fi exclus s-o vedem într-o zi în recital la Tîrgoviște!
Așa cum se obișnuiește, specialiștii noștri pe genuri și-au recomandat laureații, Florian Lungu pe trompetistul Sebastian Burneci (”Premiul muzicii de jazz”), iar Florin-Silviu Ursulescu formația Vița de vie (”Premiul muzicii rock”). În alocuțiunea sa, el a făcut un scurt istoric al formației înființate în 1996 și botezate astfel de Adrian Ordean, în studioul căruia a înregistrat primele piese. În 1997 apare albumul ”Rahova”, iar consacrarea vine în 1999, prin apariția albumului ”Fenomenal” (casetă audio) și a piesei de mare impact ”Basul și cu toba mare”, bazată pe un refren al formației americane Rage Against the Machine. În 2000 primește premiul ”Otto” acordat de revista ”Bravo” pentru cea mai bună formație. Realizează împreună cu trupa Timpuri Noi albumul ”Lucky Nights Live”, iar în 2001 lansează ”Exxtra”, album interesant, colaboratori fiind artiștii rap Paraziții, Ganja, K-Gula, discul fiind premiat în 2002 pentru ”Cel mai bun album alternativ” de către asociația producătorilor de fonograme, UPFR. După albumul ”Doi”, Vița de vie lansează ”9704”, o selecție de pe primele 4 albume, primind în 2004 și 2005 premiul ”MTV Best Live”. Formația se implică în 2006 în campania socială ”Deschide-ți inima”, împotriva discriminării persoanelor afectate de virusul HIV, iar în anul următor într-o alta, ”Îmi pasă” (pentru asociația UpDown), odată cu lansarea albumului ”Egon”. Se înființează casa de discuri VdV, noul album, ”Fetish”, fiind distribuit împreună cu ”Gazeta sporturilor”. În aprilie 2012, Sorin Dănescu- claviaturi, co-fondator, părăsește formația la numai două săptămîni de la concertul aniversar susținut la Opera Națională. De-a lungul timpului din formație au mai făcut parte Pepino, Vrabie, Jojo, Burete, componența actuală fiind: Adrian Despot-voce, chitară (fost component al celebrei ”Școli a vedetelor” a lui Titus Munteanu), Adrian Ciuplea- chitară bas, Cezar Popscu-chitară, Sorin Tănase-baterie, Mihai Ardelean-claviaturi. În 2016 a fost lansat albumul ”Șase”. Distincția revistei noastre răsplătește stilul complex al gruupului, un rock alternativ cu ramificații interesante (rap, rapcore, hardcore, reggae), precum și faptul că este mereu în căutarea modernizării sonorităților. Experiențele muzicale sînt bine ancorate datorită seriozității instrumentiștilor și aportului lui Adrian Despot, proaspăt membru al UCMR, absolvent al UNMB. Show-ul trupei este dinamic și antrenant, iar implicarea în campanii umanitare este notabilă.
Un premiu special pentru continua susținere a muzicii și a muzicienilor a fost înmînat doamnei Alina Marinescu, directoare generală ”Catena”, dînsa transmițînd un mesaj din partea doamnei Anca Vlad, a cărei prietenie față de ”Actualitatea Muzicală” este cunoscută (anul trecut a dăruit UCMR un bust în bronz al lui George Enescu, realizat de un cunoscut sculptor, rudă cu Margareta Pâslaru). De altfel doamnei Vlad îi datorăm ca de fiecare dată strălucitul cocktail cu care-i desfătăm de fiece dată pe invitații noștri, firește după realizarea fotografiei pentru copertă. Un alt premiu pentru parteneriat a fost acordat doamnei Raluca Tîrnăuceanu, de la editura Litera. Ne-am bucurat mult să fie alături de noi vice-președintele UCMR, Ulpiu Vlad, ca și Alexandra Dobre, directoarea Centrului cultural UNESCO ”Nicolae Bălcescu” al sectorului 4, despre ale cărei realizări muzicale am scris. Cu toții ne-am regăsit în jurul mesei din sufragerie, la o șuetă și un comentariu, regalați cu produsele culinare oferite de Catena (nu vă speriați, nu medicamente, deși și acestea erau… leacuri pentru stomac!) și cu extrasele din…produse ale viței de vie trimise de la Panciu de doamna Lili Stoica (Tricotton Junior”). Cum trece timpul, parcă mai ieri apărea nr. 1, iar acum, peste 2 ani vom ajunge la ediția a 30-a a galei noastre…Sănătoși să fim cu toții!
Octavian URSULESCU, membru UZPR