Nevoia de normalitate, reîntoarcerea la ritmurile vieții de dinainte de pandemie sunt imperativele sub semnul cărora stă sumarul acestui nou număr al publicației de cultură mureșene.
Deloc retorică întrebarea „De ce-l mai sărbătorim pe Eminescu”, în editorialul lui Nicolae Băciuț, în orizontul lui 15 iunie, ziua în care ne-am despărțit de Eminescu cel viu, pentru a rămâne cu Eminescu, „omul deplin al culturii românești” (C. Noica)
Un omagiu adus lui Eminescu este și semnul liric al lui Răzvan Ducan, „Eminescu, la Târgu-Mureș”.
În contul elogiului valorilor culturii române este și gândul Cosminei Marcela Olteanu, la marcarea a 65 de ani de la moartea lui George Enescu.
Este evocată, tot într-un rotund de ani, și personalitatea Patriarhului Teoctist, de către Florin Bengean.
E o prefață a articolelor despre viața spirituală, semnate de pr. dr. Gheorghe Nicolae Șincan, Emilia Amariei, Gheorghe Jurcă.
E prezentată și biografia tânărului preot Flaviu Șincan, prea repede plecat la Domnul.
O amplă analiză a implicării românilor din secuime în Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan face Ioan Lăcătușu, pe marginea unei cărți a lui Ioan Ranca.
Din raftul de carte mureșeană, mai sunt comentate cărți de Lucian Săcălean, Răzvan Ducan, Emilia Amariei, Viorica Șutu, Dora Groza și Ovidiu Stan, Gheorghe Nicolae Șincan, maria Borzan și Sorina Bloj, Al Florin Țene.
Paginile de teatru sunt allocate restituirii unor texte despre activitatea în teatru și film a actriței Monica Ristea. Tot din lumea teatrului, extrage pagini de jurnal Zeno Fodor.
În zona artelor se rămâne și prin prezentarea unui artist plastic, meșter în metaloplastie, Ioan Zibileanu.
Poezie semnează Răzvan Ducan, Vasilica Roată, Dan Lăzărescu, Doina Cherecheș, Valer Popean, cu acesta din urmă fiind realizat și un amplu interviu, de către Liliana Moldovan.
Ilie Șandru readuce în actualitate repere ale unui destin de cărturar
reghinean, dedicat cu pasiune vieții de bibliotecar: Leon Mircea.
Despre actualitatea politică, socială și culturală sighișoreană scrie cu aciditate Vasile Luca.
Despre (re)descoperirea semnului existențial ca semn literar glosează un grup de elevi de la una dintre cele mai importante școli românești, Colegiul Național „Murgoci”, din Brăila.
Tot din viața elevilor din timpuri de pandemie scrie prof. înv. ciclu primar Vasilica Roată.
Două tinere talente, Maria Socol și Antonia Socol, își încearcă puterile în haiku!
Artizan al acestei publicații, Nicolae Băciuț reușește să antreneze și în acest număr nume reprezentative ale presei mureșene, membri și… viitori membri ai UZPR, într-un efort singular, pentru că și această publicație, ca și revista „Vatra veche”, e de tipul „one man show”.
NICOLAE BĂCIUȚ