default-logo

Țara cumetrilor

Suntem o ţară plină de cumetri. Pentru că oriunde te-ntorci, ai numai neamuri. Şi nu te mulţumeşti doar cu acelea pe care ţi le-a dat Dumnezeu, dar vrei să te-nrudeşti cu toată lumea.
Aşa că nu refuzi niciun botez, fiindcă, în primul rând, nu-i creştineşte. Şi apoi, aici ai ocazia să te încumetreşti nu numai cu cei care vin la încreştinarea copilului, dar şi cu cumetrii cumetrilor cumetrilor lor. Iar dacă te întâlneşti cu vreunul pe stradă şi nu-ţi aminteşti cum îl cheamă, nu contează, important e că sunteţi deja încumetriţi.
Iar dacă nu ţi-i cumătru, îţi este naş, neam, prieten, văr, vecin, naşul vecinului, verişorul cumătrului, prietenul vărului, părinţii finului ori mama colegului.
Dar, având atâtea neamuri, ajungi la concluzia că nu ţi se poate întâmpla în viaţa asta niciodată nimic rău, fiindcă nu degeaba: „Dumnezeu ţi-a dat” tocmai „99 de cumetri!”.
Iar tu doar i-ai ales. Unul să fie deputat, altul ministru, poliţist, judecător, medic, procuror, pentru că nu poţi şti când ai nevoie de cumătrul avocat, care la rândul lui îi este naş de cununie judecătorului, acesta-i socrul procurorului, iar procurorul îi bunicul unui deputat.
Deci, orice problemă am avea, nimic nu rămâne nerezolvat. Iar pentru o fericire deplină cred că ar trebui să ne oferim unii altora cât mai multe medalii şi diplome, şi să votăm în ţara asta o lege nouă: să nu existe nicio lege. Pentru că acestea nu-s pentru neamuri, dar întotdeauna pentru alţii.

 

Doina Dabija / UZPR Chișinău

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*