◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Oamenii de știință, îndemnați să susțină un jurnalism științific robust

Oamenii de știință au fost îndemnați în cadrul unui eveniment recent să-și împărtășească descoperirile și să se conecteze mai larg cu mass-media, pentru a reduce decalajele care există între ei și jurnaliști și pentru a permite societății să aibă un jurnalism științific robust, potrivit vanguardngr.com.
Un profesor de fiziologie și sănătate cardiovasculară, dr. Fastone Goma, dr. Enitan Ademuson, directorul de programe al Nigerian Heart Foundation, Akin Jimoh și alți experți au discutat la un webinar sub titlul „Jurnalism științific: comunicarea relevanței cercetării pentru avansul societății” au insistat pe nevoia urgentă de colaborare eficientă între cercetători și jurnaliști, în beneficiul publicului.
În prezentarea sa din partea Zambia Media Network Against Tobacco, ZAMNAT, intitulată: Science Journalism: Bridging the Gap Between Journalists and Scientists, Goma a remarcat că jurnaliştii specializați pe știință relatează ştiri şi alte informaţii despre ştiinţă într-un mod în care publicul nespecializat să-l poată înțelege, prin urmare, redactorul trebuie să fie capabil să simplifice ideile complexe și jargonul fără a pierde acuratețea. Potrivit acestuia, „rolul jurnalismului științific nu este doar de a explica rezultatele studiilor științifice unui public general, ci și de a ajuta la distingerea dintre concluziile bine susținute și cele neargumentate și de a examina posibilele conflicte de interese din partea oamenilor de știință. Oamenii de știință trebuie să faciliteze în mod deliberat colaborarea, să contacteze comunicatorii, să pregătească un rezumat scurt, în limbaj simplu, al constatărilor lor și să îi informeze despre lucrările acceptate pentru publicare… Este nevoie de conștientizare, sensibilizare și instruire a instituțiilor de cercetare, a oamenilor de știință și a jurnaliștilor în ceea ce privește comunicarea și reportajul științific… Publicului trebuie să i se ofere informații corecte, pentru ca acesta să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la problemele care îi afectează sănătatea, prin raportări precise și faptice. Instituțiile de cercetare trebuie să se implice mai mult cu mass-media pentru ca acestea să-și împărtășească constatările (publicate și revizuite de colegi) și să ajute mass-media să înțeleagă informațiile științifice înainte de a le disemina publicului pe diferitele lor platforme”.
Goma a subliniat că decalajul dintre oamenii de știință și jurnaliști a ieșit în prim-plan odată cu pandemia de COVID-19 și acest lucru a contribuit la creșterea răspândirii știrilor false.
Akin Jimoh, de la Development Communications Network, DevComs, a cerut implicarea strategică a mass-media pentru înțelegerea publică a cercetării științifice
Experții au subliniat că nu vor exista realizări semnificative în jurnalismul științific, care are potențialul de a avea un impact pozitiv asupra societății, dacă oamenii de știință continuă să opereze în mod izolat. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *