„Părinții mei au emigrat în 1995, România avea probleme cu Ceaușescu (n red. e o confuzie, fostul dictator a fost executat în 1989). Ei au vrut să aibă o viață mai bună. Canada a fost foarte primitoare cu imigranții și cred că au luat decizia foarte bună. Fără suportul «Tennis Canada», nu cred că aș fi fost unde sunt acum”, a mărturisit jucătoarea de 19 ani. 

În 1995, părinții Biancăi au plecat de la Pitești în Canada. Bianca s-a născut în Mississauga, a revenit ulterior în România, dar s-a stabilit definitiv apoi pe continentul american. Pe teritoriul țării noastre, mama Biancăi lucra într-o bancă, iar tatăl acesteia era inginer. 

„Merit să fiu aici, vreau să merg până la capăt!”

În dialogul avut cu presa, Bianca a vorbit și despre performanța excepțională pe care a reușit-o, dar și despre posibilitatea de a deveni prima jucătoare din Canada care se impune într-un turneu de Mare Șlem. 

˝M-am întrebat după meci dacă e real tot ce trăiesc. Nu mi-a venit să cred pe moment. După primul set, mi-am spus că trebuie să continui să lupt, să schimb unele lucruri și să nu renunț. Pasiunea a fost întotdeauna acolo, chiar și în cele mai dificile momente. Dacă cineva îmi spunea că voi fi în semifinale la US Open acum un an, i-aș fi spus că e nebun.˝

Toată lumea ar fi șocată să fie într-o semifinală de Mare Șlem. Toate visăm la aceste momente încă din copilărie, de când punem prima oară mâna pe o rachetă. Am luptat foarte mult pentru a ajunge în acest punct și cred că merit să fiu aici. Sper să merg până la capăt. Ar fi extraordinar să devin prima canadiancă care se impune într-un turneu de Mare Șlem. Dacă se întâmplă, cred că aș fi un exemplu pentru toată noua generație, nu doar pentru Canada”, a mai spus Bianca. 

„Lupt din greu, nu renunț până nu se termină meciurile. Am multe situații în care revin de la anumite scoruri. Încerc să joc fiecare punct de parcă ar fi ultimul” – Bianca Andreescu  

gsp.ro