60 de oameni, o sala mică, un om de mare valoare, pe numele său Adrian Păunescu și o idee ce s-a dorit a fi o gură de aer într-o Românie comunistă, invadată de lipsuri. Cenaclul Flacăra a luat naștere acum 45 de ani, într-o zi de 17 septembrie.
’73. Adrian Păunescu era la conducerea revistei Flacăra. Alături de el, alți câțiva amatori de artă, care, în scurt timp, s-au transformat în sute. Nume pe care astăzi România le omagiază, artiști de renume, unii care nu mai sunt printre noi, precum Gil Dobrică. Altii care umplu și astăzi săli întregi de concerte, ca Tudor Gheorghe.
O sală de teatru, câțiva oameni și spectatori care se înmulțeau văzând cu ochii
La început, spectacolele aveau loc la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti, dar pe măsura creşterii în amploare, spectacolele au început să aibă loc în spaţii mult mai mari din toată ţara, în săli de sport, apoi în aer liber, de obicei pe stadioane.
Avântul cenaclului l-a luat prin surprindere chiar și Adrian Păunescu, ajungând ca, sub aceasta denumire, Cenaclul Flacăra, să lanseze nume de vârf ale ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, formaţii, coruri. Au fost prezenţi în spectacole şi mari scriitori, actori, regizori, sportivi, declara Andrei Păunescu în 2017, într-o conferinţă de presă.
Potrivit lui Andrei Păunescu, Cenaclul Flacăra, „o puternică mişcare de cultură tânără şi nonconformistă din Europa de Est”, a reunit peste 2.000 de manifestări, care au avut loc între 1973 şi 2010, la care au participat peste şapte milioane de spectatori.
La Cenaclu s-a cântat şi s-a recitat în limbile română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, greacă, turcă, maghiară, germană, ebraică, arabă, tătară, aromână, idiş, japoneză, chineză, sârbo-croată, ţigănească, poloneză.
Pe lângă artă… Cenaclul Flacăra a avut chiar și o echipă de fotbal
Cenaclul Flacăra a avut chiar şi o echipă de fotbal care a disputat, de-a lungul celor circa 10 ani de activitate, peste o sută de partide, cu diverse echipe din ţară, nefiind niciodată înfrântă, mai spunea Andrei Păunescu.
„Primii artişti care au cântat în Cenaclu au fost Tudor Gheorghe şi Doru Stănculescu. Doru Stănculescu a cântat ‘Hai, hai’ şi ‘Baladă de copilărie’ care conţinea citate din ‘Doina’ interzisă a lui Mihai Eminescu, iar Tudor Gheorghe a cântat, mi se pare, ‘Ursul românesc’ şi încă un cântec. Iar în pauza dintre două momente, Ion Caramitru a spus o anecdotă”, declara Andrei Păunescu într-un interviu acordat AGRPRES în 2017.
Mădălina Manole s-a lansat într-o trupă, „Alfa și Beta”, alături de Ștefania Ghiță
Printre artiştii care s-au lansat ori au cântat, de-a lungul anilor, în Cenaclul Flacăra se numără: Tudor Gheorghe, Ştefan Hruşcă, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, Valeriu Sterian, Victor Socaciu, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, formaţia Iris, Maria Gheorghiu, Mădălina Manole (în grupul Alfa şi Beta, împreună cu Ştefania Ghiţă), Tatiana Stepa, Emeric Imre, Arpad Domokos, Maria Nagy, Laurenţiu Mărgineanu, George Nicolescu, Mircea Vintilă, Ducu Bertzti, Dinu Olăraşu, Nicolae Furdui Iancu, Gil Ioniţă, Ion Hagiu, Ion Zubaşcu, Mircea Bodolan, Mihail Stan, Mircea Florian, Radu Gheorghe, Mihai Napu, grupurile Ecoul (Magda Puskas şi Sorina Bloj) şi Poesis (Marius Baţu şi Eugen Baboi), Cetatea, Canon, Partaj, Totuşi, corurile Preludiu şi SONG, precum şi mulţi alţii.
Intre cele două situatii menite sa destabilizele „flacăra”, Adrian Paunescu vine si ajunge in cele doua punti ale celui mai mare zid, aducător de noroc și bunastare.
„În Cenaclul Flacăra a cântat şi Gil Dobrică, deşi el nu era folkist. Asta pentru că nici Cenaclul Flacăra nu era o echipă doar de folk. Cenaclul era un ansamblu de oameni care aveau de spus ceva. Se cânta folk, se cânta rock, se cânta muzică progresivă, se cânta muzică populară. Tatăl meu, Adrian Păunescu, l-a prezentat prima dată la televizor pe Grigore Leşe, la o emisiune din 1979, mi se pare. A fost şi Corul Madrigal acolo. Cenaclul Flacăra a fost şi scenă pentru expoziţii de pictură, pentru poezie, de exemplu. Iar Gil Dobrică, specializat în preluări internaţionale, venea şi cânta cover-uri din repertoriul lui Kenny Rogers. El a adus în Cenaclu trupa de acompaniament Continental – cu Nicu Enache, Romeo Beianu, Alexandru Zărnescu. Ulterior, a devenit trupa de acompaniament a Cenaclului. El a făcut şi două compoziţii, pe versuri de Adrian Păunescu. Una se numeşte ‘Rost monahal’ şi cealaltă ‘Până la vatră'”, spunea Andrei Păunescu în interviul amintit.
Litera „L” și salutul lui Adrian Păunescu: „Lumină, luptă, libertate!”
Sloganul Cenaclului era „Lumină, luptă, libertate!” şi era transmis de Adrian Păunescu publicului prin ridicarea mâinii drepte cu degetul mare şi cel arătător deschise (în forma literei „L”), iar celelalte trei degete strânse în pumn. Publicul răspundea prin acelaşi semn.
continuarea pe a1.ro