Generații întregi aveau să plângă de emoție și să cânte. Florian Pittiș nu juca teatru, el FĂCEA teatru. Și îl făcea mai bine decât oricine. O simplă ridicare de mână și brusc, sala amuțea: „Cântă Moțu”.
Și întreg publicul se cufundă în toată frumusețea și iubirea pe care artistul o dăruia cu fiecare piesă de teatru sau cu fiecare cântec.
Florian Pittiş a fost de toate: actor, regizor, traducător, cântăreţ, textier, realizator de emisiuni radio. S-a născut la 4 octombrie 1943, la Bucureşti.
Cum a devenit actor
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1966, clasa profesorului Radu Beligan. A învățat de la maestru tainele actoriei și și-a șlefuit cu multă dibăcie talentul și pasiunea pentru arta scenică.
Nu a mai durat mult până ce publicul să-l vadă făcând spectacol după spectacol cu trupa Teatrului „Bulandra”. Zeci de roluri memorabile, o pasiune uriașă pentru scenă și aplauze, milioane și milioane de aplauze pentru cel care, preț de câteva ore, hipnotiza sala cu un simplu gest.
Nu a stat departe nici de filme și a scris istorie cu rolurile sale din producțiile „Gioconda fără surâs”, „Adio, dragă Nela”, „Veronica se întoarce”, „Înnebunesc şi-mi pare rău”, „Frumoasele vacanţe”, „Serenadă pentru etajul XII” și „Mama”.
Actorul devine regizor
Apoi, ca o pasăre ce tânjește mereu către zări tot mai înalte, Florian Pittiș s-a pus pe scaunul de regizor și, cu măiestria specifică, a creeat spectacole precum „Meditaţiile Ritei’”, „Black & White”, „Cum se numeau cei patru Beatles’” sau „Câinele grădinarului”.
Vocea cu care am copilărit
Cine poate confunda vreodată vocea caldă a lui Florian Pittiş, devenită o marcă a emisiunii „Teleenciclopedia” difuzată de TVR? Generație după generație, mii de perechi de ochi au stat ațintite pe micile ecrane, sorbind fiecare cuvânt pe care Moțu îl rostea. Tonul cald și enigmatic a scris astfel istorie în televiziunea românească.
A fost atât de bun, încât cei de la Disney i-au propus să fie vocea lui Winnie de Pooh pentru versiunea românească a producției animate.
Vocea de aur de la Cenaclul Flacăra și rockerul plin de pasiune, adorat de „generația în blugi”
Pasionat de rock, Florian Pittiş a promovat acest gen muzical prin emisiuni radiofonice şi cronici în multe publicaţii. Primele spectacole de muzică şi poezie le-a susţinut în anii ’70, la Teatrul Bulandra, alături de actorul Ion Caramitru şi alături de formaţia Sfinx.
Iubit de tineret pentru stilul său rebel, Florian Pittiș era o adevărată apariție! Cu păr lung, blugi lejeri și fumând „Carpați”, artistul a devenit simbolul generației în blugi, cu fiecare vers cântat. Era ca o enigmă dulce, de care nu te mai saturi. Era Moțu.
„Firea mea e saltul omenesc
Nu contează cât de lung am părul
Important e cât şi cum gândesc”
În 1981, a început să realizeze seria „Poezia muzicii tinere”, spectacol în care prezenta marile succese ale formaţiei Beatles din anii ’62-’66. Publicul român descoperea astfel „spiritul de afară” prin muzică lui.
A tradus în limba română cântece din repertoriul lui Bob Dylan, câștigând inimile a mii și mii de fani.
În 1992, Florian Pittiș a fondat grupul „Pasărea Colibri”, împreună cu Mircea Baniciu.
După teatru, film, televiziune și concerte…
În martie 1999, Florian Pittiș a devenit directorul postului Radio România Tineret, care, în noiembrie 2004 s-a transformat în Radio 3net, primul radio românesc care a emis exclusiv pe Internet.
Și flacăra s-a stins, dar încă mai există
Și a fost veșnic tânăr și frumos, până ce boală avea să-l supere și să-l facă să-și mute scena acolo Sus, printre îngeri. Fiindcă lui Dumnezeu îi place frumosul și uneori decide să îl cheme la El.
Artistul a murit la 5 august 2007, din cauza unui cancer ce nu a mai putut fi tratat de medici.
Pentru noi, ceilalți rămași aici, Moțu a rămas și va rămâne la fel de VIU. Și pentru toate florile de suflet și momentele de bucurie, plecăciuni și mulțumiri.
Sursă: Agerpres