default-logo

Ana-Maria Vătămanu, președintele Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța: „Presa are un rol esențial în promovarea și implementarea dezvoltării durabile”

Conceptul de dezvoltare durabilă este unul relativ nou, datând de la începutul anilor ’70. În 1972, Conferința privind Mediul, organizată la Stockholm, a adus pentru prima oară în discuție extrem de serios problema degradării mediului înconjurător, ca urmare a activităților umane, activități care pun în pericol chiar viitorul omenirii. Probabil că cea mai populară definiție a dezvoltării durabile a fost dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare, în Raportul Brundtland, cunoscut și ca Raportul „Viitorul nostru comun”: „Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Așadar, putem spune că dezvoltarea durabilă este un concept prin care se urmărește armonizarea progresului socio-economic cu păstrarea echilibrului natural al planetei. Dacă conceptul de dezvoltare durabilă s-a focalizat, inițial, pe protejarea mediului înconjurător, în prezent acest concept s-a extins asupra a tot ce înseamnă calitatea vieții. Astfel, în anul 2015, în cadrul Summitului ONU organizat la New York, a fost adoptată Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Agenda 2030 include 17 obiective de dezvoltare durabilă, care au fost, ulterior, asumate și de Uniunea Europeană.

România, ca stat membru al ONU și al UE, și-a asumat, la rândul ei, cele 17 obiective, descrise astfel în Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă 2030Fără sărăcie; Foamete zero; Sănătate și bunăstare; Educație de calitate; Egalitate de gen; Apă curată și sanitație; Energie curată și la prețuri accesibile; Muncă decentă și creștere economică; Industrie, inovație și infrastructură; Inegalități reduse; Orașe și comunități durabile; Consum și producție responsabile; Acțiune în domeniul schimbărilor climatice; Viață acvatică; Viață terestră; Pace, justiție și instituții eficienteParteneriate pentru realizarea obiectivelor.

– De ce s-a înființat la Constanța prima asociație de dezvoltare durabilă și din cine este compusă?

 Autoritățile locale și județene din Constanța au înțeles, din fericire, nu doar importanța Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă 2030, ci și felul în care cele 17 obiective sunt implementate la nivelul UE, dar nu numai. Asociațiile de dezvoltare durabilă au un rol esențial, la nivel internațional, în implementarea acestor 17 obiective, scopul lor fiind de la atragerea de finanțări pentru proiecte dedicate atingerii acestor 17 ținte, implementarea proiectelor până la educarea mediului de business și a societății în ansamblul ei.

 Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța a fost înființată în urmă cu un an, în 2021, având drept membri fondatori Consilul Județean Constanța și Primăria Municipiului Constanța. Cu o echipă de doar nouă experți în realizarea de proiecte și obținerea de finanțări nerambursabile, ADDJC a obținut deja peste 140 de milioane de lei pentru județul Constanța, prin două mari proiecte de infrastructură finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Prin aceste proiecte va fi modernizată infrastructura rutieră din sudul județului. Dacă ne gândim doar la primul obiectiv al Agendei 2030, Fără sărăcie, vom înțelege importanța modernizării infrastructurii în ceea ce privește dezvoltarea socio-economică a comunității în care trăim.

Însă proiectele Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța sunt mult mai numeroase, iar ele ating învățământul dual, amenajarea de porturi pescărești, extrem de importante pentru o zonă cum este Constanța, implicarea în proiecte ce țin de energiile regenerabile etc. Chiar acum, în luna august, ADDJC împreună cu autoritățile locale și județene se implică în organizarea evenimentului Constanța Smart Energy Expo, dedicat educării societății, dar și încurajării mediului de business în folosirea și dezvoltarea energiilor regenerabile.

– Ce împiedică alte județe sau regiuni să înființeze astfel de asociații?

Din punctul meu de vedere, nimic. Nu există nicio piedică în acest sens, totul ține de înțelegerea de către autorități a rolului pe care asociațiile de dezvoltare durabilă le au, iar exemplele sunt multe la nivel internațional. Însă, de un an, avem și acest exemplu la nivel național, Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, care cred că este un model bun de urmat și pentru celelalte județe. Deci, totul depinde de buna înțelegere a importanței asociațiilor de dezvoltare durabilă, dar și de voința factorilor de decizie la nivel local.

E greșită impresia că, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, UE nu mai este interesată de promovarea principiilor și valorilor dezvoltării durabile?

Este complet greșită această „impresie”, care nu știu exact unde își are rădăcinile, dar putem doar conexa acest lucru cu un puternic val de dezinformare și fake news îndreptat, de niște ani buni, împotriva valorilor UE. Și nu doar că este greșită această „impresie”, ba chiar este în totală opoziție cu tot ceea ce Uniunea Europeană face inclusiv în această perioadă a războiului din Ucraina. Și anume investiții masive în tot ceea ce înseamnă viitorul Europei. Putem lua doar un simplu exemplu: discuțiile avansate privind energia verde și finanțările consistente ale UE îndreptate către proiecte de acest gen. Însă exemplele sunt, binențeles, mult mai multe și ating, în cazul nostru, toate cele 17 obiective ale Agendei 2030.

– Care sunt principalele proiecte promovate de ADD Constanța de la înființare? Ar fi putut ele prinde contur și dacă această asociatie nu ar fi existat?

Despre câteva dintre principalele proiecte am amintit anterior, iar ele sunt nu doar pe hârtie, cum probabil mulți dintre noi ne-am obișnuit, de-a lungul anilor, să auzim din partea autorităților. Proiectele ADDJC despre care vă spun sunt deja puse în mișcare, sunt documentate, sunt scrise, au fost găsite finanțări și chiar obținute finanțări, așa cum este cazul celor două proiecte de infrastructură în valoare de 140 de milioane de lei. Concret, cele două proiecte, care vor decongestiona traficul în Sudul județului, cea mai sufocată zonă din Constanța, sunt: Proiectul de modernizare a DJ 393, tronsonul cuprins între localitățile Techirghiol și Arsa. Ruta ocolitoare va avea 23,65 de kilometri, iar valoarea proiectului este de 97.000.000 de lei;  Proiectul de modernizare a DJ 391, tronsonul cuprins între localitățile Tuzla și Biruința. Ruta ocolitoare va avea 11,7 kilometri, iar valoarea proiectului este de aprox. 43.000.000 de lei.

Referitor la aceste două proiecte privind infrastructura rutieră, subliniez un lucru esențial, pentru a înțelege importanța asociațiilor dedezvoltare durabilă – și doar a acestui tip de asociație, care să funcționeze în paralel cu instituțiile publice locale. Și sper ca și această explicație să fie un motiv în plus pentru ca autoritățile din alte județe să înființeze, la rândul lor, astfel de asociații de dezvoltare durabilă.

Programul „Anghel Saligny”, prin care ADDJC a obținut deja 140 de milioane de lei pentru Constanța, nu doar că prioritizează proiectele asociațiilor de dezvoltare durabilă, dar oferă pentru aceste proiecte un surplus de 10% din valoarea lor, față de sumele pe care aceleași proiecte le-ar primi dacă ar fi făcute de orice instituție publică, însă fără a avea un partener de tipul ADD Constanța. Acest lucru este susținut de art. 2 punct 5 din Normele Metodologice a Ordonanței de Urgență nr. 95/2021.

Un alt exemplu, din proiectele dezvoltate de ADDJC: în prezent, din punct de vedere al infrastructurii pescuitului la scară mică, atât pentru pescuitul la Marea Neagră, cât și pentru cel la Dunăre, nu există niciun port pescăresc în județul Constanța, care să fie organizat conform prevederilor UE. În acest sens, ADDJC, în parteneriat cu autoritățile locale, a evaluat peste 90 de locații din județ unde pot fi construite sau modernizate porturi pescărești. Studiile tehnice au arătat că șapte astfel de locații sunt eligibile, în acest moment, pentru a putea beneficia de finanțări europene.

ADDJC a pregătit deja proiectele, în valoare de peste 30 de milioane de euro, care urmează a fi depuse de autorități pentru a primi finanțate. Este vorba despre trei porturi pescărești la Marea Neagră (Constanța, Costinești și Năvodari) și patru porturi pescărești la Dunăre (Hârșova, Cernavodă, Oltina și Ghindărești)

Un alt proiect important este dezvoltarea de către Consiliul Județean, în parteneriat cu ADDJC, a proiectului privind modernizarea și extinderea Târgului din localitatea General Scărișoreanu. Scopul proiectului este refacerea întregului amplasament, prin necesitatea separării zonelor de comercializare a produselor agro-alimentare de cele generale și crearea de noi spații de alimentație publică dotate corespunzător. Aici mai subliniez că implementarea la noi a conceptului de travel local, pentru sprijinirea producătorului autohton, și eliberarea etichetei verzi pentru restaurantele care achiziționează produsele alimentare de la producătorul local sunt, la nivel internațional, parte a strategiilor de dezvoltare durabilă.

Și vă mai ofer un exemplu, apropo de întrebarea dvs. referitoare la proiectele dezvoltate de ADDJC, dacă ar fi putut prinde contur în lipsa Asociației. Un exemplu desprins dintr-o listă mai extinsă de servicii și de proiecte dezvoltate și implementate de Asociație în folosul comunității locale: experții Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța asigură gratuit serviciile privind managementul proiectului, în folosul Primăriei Municipiului Constanța, pentru realizarea rutei ocolitoare din zona de NV a orașului. Pentru acest proiect, în baza serviciilor de management oferite de Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, a fost obținut deja certificatul de urbanism, aflându-ne, în prezent, în faza de obținere a avizelor, pentru a se putea trece la pasul privind organizarea licitațiilor și demararea efectivă a lucrărilor. Subliniez încă o data că experții Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța realizează gratuit managementul acestui proiect, în folosul Primăriei Municipiului Constanța, iar astfel de servicii le punem și la dispoziția altor UAT-uri din județ. Doar ca să avem o esimare, ofer și această informație: conform tarifelor medii practicate pe piață, serviciile de consultanță privind managementul proiectelor de acest gen costă între 3 și 5% din valoarea proiectului.

În concluzie, lăsând la o parte faptul că, în ultimii 30 de ani, la Constanța, proiectele menționate mai sus nu doar că nu au fost nici măcar începute de autoritățile locale, care au în spate nu nouă angajați, câți are ADDJC, ci o armată de funcționari plătiți cu milioane de euro, să ne gândim la costurile realizării acestor proiecte. Iar aceste costuri înseamnă și bani, și timp. Să ne gândim și la beneficiile aduse comunității locale de o asociație de dezvoltare durabilă așa cum este cea de la Constanța, care prioritizează, la capitolul finanțare, proiecte ca cele dezvoltate de noi prin „Anghel Saligny”. Sau să ne gândim la costurile egale cu zero pentru servicii privind managementul proiectelor, servicii oferite de ADDJC UAT-urilor din județ.

Și pentru că tot am ajuns la cifre, voi mai oferi o informație, care este publică: valoarea cotizațiilor celor doi membri fondatori ai Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța – Consiliul Județean Constanța și Primăria Municipiului Constanța – conform Statutului Asociației, s-a ridicat în acest prim an de funcționare a organizației la 1,9 milioane de lei. Suma acoperă, tot conform Statutului, cheltuielile de funcționare a Asociației.

Doar dacă ne raportăm la cele două proiecte în valoare de 140 de milioane de lei realizate de ADDJC prin „Anghel Saligny”, vedem că valoarea cheltuielilor realizate de Consiliul Județean Constanța și de Primăria Municipiului Constanța, prin plata cotizațiilor, a reprezentat, în acest prim an de funcționare, aprox. 1,4% din banii aduși în județ, tot în aceeași perioadă, de către Asociația de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța. Nu e nevoie să fii expert în economie ca să înțelegi plus valoarea pe care ADDJC o aduce județului Constanța. Dar acesta a fost un singur exemplu, pentru că toate proiectele despre care v-am vorbit anterior, nu doar cele finanțate prin „Anghel Saligny”, se traduc, la rândul lor, în bani pentru județ.

– Ce a însemnat pentru Constanța și pentru România învestirea Bricului Mircea cu statutul de „ambasador al dezvoltării durabile”?

Evenimentul de la finalul lunii mai, de la Constanța, când nava-școală Bricul Mircea a fost desemnată Ambasador al României Sustenabile, a fost unul extrem de important pentru România, din punctul de vedere al dezvoltării durabile. Așa cum am spus și în cadrul acelui eveniment-emblemă pentru Constanța, Bricul Mircea ne dă, poate, cea mai bună lecție despre ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă.

Asta pentru că nava-etalon a Marinei Românești, cu o vechime de 83 de ani, găzduiește, oriunde acostează în lume, un număr impresionant de vizitatori. În tururile ghidate, publicului i se oferă și o serie de noțiuni importante privind economia circulară, sustenabilitatea, privind folosirea corectă a resurselor. Bricul Mircea este, astfel, un excelent profesor pentru ceea ce noi numim acum dezvoltare durabilă. Un alt motiv, care întărește legătura Bricului Mircea cu conceptul de dezvoltare durabilă, este că nava școlește anual sute de cadeți și de viitori ofițeri navali, prin călătoriile periodice pe care le face.

– Ce rol are presa în promovarea valorilor și principiilor dezvoltării durabile, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene?

Presa, „a patra putere în stat” sau „câinele de pază al democrației”, așa cum, pe merit, îi spunem, cred că are un rol esențial în promovarea și implementarea dezvoltării durabile, un subiect care este, în mod evident, de interes public. Importanța presei este cu atât mai mare cu cât ea are capacitatea de a filtra informațiile, de a le verifica, de a pune întrebările care trebuie, de a găsi răspunsurile corecte la acest subiect care ține de viitorul omenirii și, în final, de a transmite toate aceste lucruri publicului larg. Dezvoltarea durabilă este, dacă vreți, un subiect de importanță strategică pentru societățile în care trăim. Realitatea ne arată că doar urmând, la nivel global, un plan comun ce ține de dezvoltarea socio-economică, în paralel cu protejarea mediului înconjurător, acest viitor al omenirii va fi și unul benefic pentru noi.

Interviu realizat de Lavinia Șandru

(Revista UZP nr. 27/2022)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*