◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

IN MEMORIAM Adrian Păunescu

Marii Clopotari!
Pentru Adrian Păunescu s-ar putea găsi nenumărate epitete. În deosebi, îndepărtându-ne în timp de ceea ce a însemnat fenomenul Adrian Păunescu şi înţelegând că a lăsat în urmă un imens gol, pe care nu ştiu dacă-l va acoperi cineva vreodată.
Pentru mulţi, însă, Domnia Sa vă rămâne ceea ce a fost în esenţă: Un mare clopotar al timpului şi timpurilor, dincolo de slăbăciuni umane, vederi superficiale şi reacţii de moment.
Astfel de personalităţi au făcut istorie, determinând şi depăşind condiţia umană.
Acolo, dincolo de Prut, trecuţi prin ani de înstrăinare şi procese de umilinţă, care par să nu se mai termine, românii, rămaşi fără voia lor în afară Ţării, l-au apreciat şi adorat pe Adrian Păunescu pentru tot ce însemna creaţia Domniei Sale, dar şi pentru poziţia civică clară referitoare la asumarea destinului naţiunii române, perspectiva României întregite. VIzitele Domniei Sale în Moldova din stânga Prutului erau adevărate sărbători pentru toţi cei care simţeau româneşte. De acolo, din afara Ţării, dar şi din Tara, odată
Cu trecerea timpului ne întrebăm de ce ar fi nevoie ca să apreciem darurile divine, care ne vin prin astfel de oameni, la justa valoare în timpul vieţii lor? De câtă mângâiere, vorba poetului şi bunului său prieten Grigore Vieru, avea nevoie acest suflet uriaş pentru a pleca împăcat din această lume?
Da, s-a născut într-un regim care-i cerea tribut. Dar, n-ar fi cazul să acceptăm că poate a trebuit să-l plătească pentru a ne lăsa imensă să operă poetică, pentru a împărţi cu noi zbuciumul naşterii unui nou nivel de conştiinţă, pe care-l semăna în toată românimea nu numai prin opera, dar şi prin nemuritorul său Cenaclului ” Flacăra”?
A da dovadă de curaj, pentru un scop nobil, nu este un lucru prea obişnuit în lumea noastră, în care goana după ” a avea” a devenit atât de acerbă încât noţiunea de ” a fi”, se pare uitată între epoci.
Cu atât mai durut şi de mai regretat lipsa unor astfel de spirite, care ar trudi la valoarea lucrurilor şi ne-ar chema să facem diferenţa între preţ şi valoarea autentică.
Scriu aceste rânduri, convinsă fiind că dincolo de aparenţe, Adrian Păunescu a fost şi a rămas un suflet de copil, care nu cerea decât recunoaştere.
Dumnezeu să-l ierte şi să ne ierte!
Odihnească-i-se sufletul în pace la înălţimea cerurilor spre care ne-a chemat dintotdeauna.


Iulia Gorea Costin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *