Sfântul Nicolae, sau Moş Nicolae, cum îl ştiu mai toţi copiii, s-a născut în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi.
Este ales să conducă eparhia din Mira Lichiei. Primeşte această demnitate după ce Hristos i s-a arătat în vis, dăruindu-i Evanghelia. A păstorit într-o vreme când învăţăturile greşite despre persoana lui Hristos erau primite de diverse persoane ca fiind adevărate. Născut într-o familie bogată, renunţă la toată averea după moartea părinţilor săi, dăruind-o săracilor. Şi de aici au pornit o mulţime de legende care l- au făcut pe Moş Nicolae să devină bătrânul bun şi iubitor care intră în noaptea de 5 spre 6 decembrie, în casele oamenilor şi lăsa cadouri în ghete sau ciorăpei.
Una dintre legende este cea a fetelor sărace pe care tatăl lor urma să le vândă unor bărbaţi înstăriţi. Aflându-se durerea, Sfântul Nicolae le-a aruncat pe geam câte un săculeţ de bani pentru fiecare. Aceştia au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. Şi de aici obiceiul împământenit de a se lăsa aceste daruri în încălţări.
În lumea occidentală, Sfântul Nicolae (Saint Nicholas) s-a transformat în Moş Crăciun (Santa Claus). Numele de Santa Claus provine din termenul olandez Sinterkloos – Sfântul Nicolae. În România, însă, Moş Nicolae are loc lui de cinste. Copiii cuminţi primesc dulciuri, iar cei neascultători, câte o nuieluşa.
Nicolae este unul dintre numele personale cele mai îndrăgite şi cele mai răspândită. El este format din cuvintele greceşti: nike – victorie, biruinţă şi laos – popor, şi are înţelesul de „om ce face parte dintr-un popor victorios”.
Sfântul Nicolae se numeşte în credinţa populară Sân-Nicoară. El păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură.
În unele zone, în ziua de Sfântul Nicolae se aduc în casă crenguţe de pomi fructiferi care se păstrează în apă până de Anul Nou. Dacă vor înflori până atunci, înseamnă că anul care vine va fi unul bogat plin de roade şi satisfacţii.
În alte zone, fetele se adună în ajunul sărbătorii şi fac plăcinte, iar fix la nouă seara, năvălesc peste ele flăcăii şi începe petrecerea.
La sate, în ziua de Sfântul Nicoale, feciorii se organizează în cete şi îşi aleg gazdă în casa căreia vor face repetiţiile pentru colinda de Crăciun şi de Anul Nou.
Se zice că de Sfântul Nicolae începe cu adevărat iarna, când Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă. Dacă nu ninge, se zice că Sfântul Nicolae a întinerit.
Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae în alte ţări
Germania
Sfântul Nicolae este văzut ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi, copiii primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.
Austria
Sfântul Nicolae este întruchipat ca un bătrân învesmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare. Aici îngerii au scris toate faptele celor mici. Moşul călătoreşte alături de Krampus, care ține în mână o nuia cu care-i ameninţa pe micuţii neascultător.
Polonia
Sfântul Nicolae este îmbrăcat în haine episcopale şi poartă bastonul episcopal. El coboară din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindă întreaga ţară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. Intrat într-o casă, Moş Nicolae ascultă cu îngăduinţă rugăciunile copiilor. El îi ceartă sau îi laudă, după cum este cazul, şi le dăruieşte apoi icoane, mere roşii, portocale şi ‘pierniki’ (prăjiturelele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii). Dacă nu îşi face apariţia în persoană, el îşi lăsa darurile sub pernele copiilor care dorm sau le pune în pantofii lustruiţi special pentru acest eveniment.
Franţa
Moş Nicolae călătoreşte cu un măgăruş, fiind însoţit de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă). În casele în care Sfântul Nicolae nu lăsa daruri, intră Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminţi, altoindu-i cu o nuieluşă.
Belgia şi Luxemburg
Copiii îşi aşază ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul, morcovi şi zahăr pentru calul lui. Odată cu Moş Nicolae, la fel ca şi în alte ţări europene, copiii îl aştepta şi pe însoţitorul său, Hoseker.
Italia
Copiii aşază pe o farfurie, scrisori în care-şi notează dorinţele, promiţându-i Sfântului Nicolae că vor fi cuminţi în anul ce va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, ei găsesc dulciurile lor preferate.
Cehia
Odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri şi jucării, Moş Nicolae le aduce aminte copiilor că în curând va sosi copilul Isus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primeau în încălţări cartofi şi bucăţi de cărbune.