default-logo

Jurnaliştii critici cu guvernul din Rusia, tot mai puțini, tot mai tăcuți

Mulți jurnaliști din Rusia practică autocenzura, de frica represaliilor, iar presiunea statului este ceva obișnuit. Din ce în ce mai puțini sunt dispuși să își asume riscul de a raporta critic despre guvern.
Dimitri Muratov, redactorul ziarului independent rus Novaya Gazeta, a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2021 pentru „eforturile sale de a proteja libertatea de exprimare”. Din 180 de țări, în Indexul libertății presei din 2021 publicat de Reporteri fără frontiere (RSF), Rusia ocupă locul 150. Peste 100 de organizații și persoane de presă străine și interne apar pe lista „agenților străini”, întocmită de Ministerul de Justiție al Rusiei.
Legea cu privire la așa-zișii „agenți străini” datează din 2012, când se aplica organizațiilor neguvernamentale care primeau finanțare din străinătate. Domeniul său a fost extins în 2019, iar de atunci s-a aplicat persoanelor sau organizațiilor care primesc orice sumă de finanțare străină și publică „rapoarte și materiale tipărite, audio, audiovizuale sau de altă natură”. Cei de pe listă trebuie să-și eticheteze toate publicațiile cu o declinare a răspunderii care indică statutul de „agent străin”. De asemenea, trebuie să prezinte guvernului situații financiare și rapoarte privind activitățile lor la fiecare șase luni și să fie supuși auditurilor anuale.
O restricție separată permite jurnaliştilor străini să lucreze în Rusia cu acreditare guvernamentală. Acest lucru poate fi retras cu avertisment sumar, așa cum tocmai s-a întâmplat cu corespondenții Deutsche Welle la Moscova.
Televiziunea este încă cea mai importantă sursă de știri din Rusia. În 2018, un sondaj realizat de Centrul Levada, un institut de cercetare independent, a constatat că jumătate dintre ruși au încredere în informațiile pe care le-au primit de la știrile tv. Cu toate acestea, potrivit Reporteri fără Frontiere, televiziunea rusă este „ferm în mâinile guvernului”. Dekoder, un portal de știri online care traduce rapoarte din mass-media ruse independente în germană, confirm faptul că televiziunea din Rusia este în mare parte „sub controlul statului”. De asemenea, în 2014 a fost votată o lege care limitează libertatea și pentru media online, permițând blocarea site-urilor de știri fără o hotărâre judecătorească, dacă Parchetul o cere.
În aceste condiții, jurnaliştii „îşi iau deja precauţia de a se abţine de la a publica materiale care le-ar putea face probleme”, scrie Dekoder.
Incertitudinea cu privire la ceea ce agențiile de stat consideră acceptabil și ce nu face tot mai greu pentru jurnaliştii ruşi să-și facă treaba. „Dacă limitele sunt neclare, toată lumea devine mai precaută. În consecință, există o autocenzură pe scară largă”, punctează Heiko Pleines, director adjunct al Centrului de Cercetare pentru Studii Est-Europene de la Universitatea din Bremen.
Pe 3 februarie, Novaya Gazeta a anunțat că jurnalista sa Elena Milashina, care a relatat despre încălcările drepturilor omului în republica autonomă Cecenia, a fost nevoită să părăsească țara „după numeroase amenințări împotriva persoanei ei”. De când Novaya Gazeta a fost înființată, cinci dintre jurnaliștii săi au fost uciși, inclusiv renumita jurnalistă și activistă pentru drepturile omului Anna Politkovskaya, care a fost împușcată în fața apartamentului ei, în 2006.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*