default-logo

Expoziția temporară „Țesătura, motiv și inspirație”, la Muzeul „Crama 1777”, din Valea Călugărească, jud. Prahova

La Muzeul „Crama 1777”, din localitatea Valea Călugărească, jud. Prahova,  secție a Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, poate fi vizionată Expoziția temporară „Țesătura, motiv și inspirație”, rod al unei colaborări între Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova și Colegiul Național de Artă „Carmen Sylva” Ploiești, organizatori, doamnele muzeograf: Emilia Savelovici și Monica Cîrstea.

„O nouă provocare pentru tinerii artiști ploieșteni: caligrafia pânzei, a costumului popular românesc, purtător de semne și simboluri. A fost o vreme în istoria costumului tradițional românesc în care geometrismul estetic a fost covârșitor. De la simplitate la noblețe, de la serialitate la diversitate, de la taina semnului la rostul culorilor. Într-un joc al memoriei și al prezenței, tinerii artiști ai Colegiului de Artă Carmen Sylva, sub îndrumarea distinselor doamne profesoare Liliana Marin, Georgiana Tudor, Lavinia Răican și Mădălina Gheorghe-Tănase ne demonstrează că însemnele portului popular românesc continuă să fie resursă creativă pentru prezent”, se menționează  în comunicatul de presă al muzeului.

Cu ocazia vernisajului care a avut loc pe data 30 martie 2022, expoziția a fost prezentată de doamnele profesoare Liliana Marin și Georgiana Tudor de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești.

Obiectivele expoziției sunt multiple: cunoașterea specificului țesăturii populare românești, formarea în rândul elevilor a deprinderilor de a se documenta, de a învăța să organizeze o expoziție; stimularea creativității elevilor și a  interesului pentru expozițiile organizate de muzee.

Tema a fost impusă, dar elevii au avut posibilitatea de a-și alege tehnica de lucru: acrilic, tempera, acuarelă etc.

Specificul țesăturii populare românești a fost prezentat de doamna muzeograf Emilia Savelovici, de la muzeul-gazdă: „Țesătura tradițională românească, fie ea uzuală sau de ceremonial a fost la origine una geometrizantă. O înșiruire de însemne cosmice de la firul de iarbă până la luna și luceferii nopții au scris cândva istoria pânzei tradiționale românești. Toate stilizările geometrice tip soarele rotitor, stelele, logostelele, calea rătăcită, unda apei sau colții de lup aveau cândva povestea și puterea lor. Aveau rol de protecție. Să nu uităm că România a făcut cândva parte dintr-o străveche civilizație continentală a lemnului și a lutului în care nu se cresta în lemn și nici nu se modela în pasta vasului aleatoriu.

Scopul era de îmblânzire a spațiului. Au rămas peste un arc de timp doar frânturi din această poveste, iar tinerii artiști au reușit cu succes să rescrie propria lor poveste în acest exercițiu cultural. Au scris o poveste în funcție de emoțiile lor și în funcție de călătoria spre lumină din interiorul lor, din adâncul ființei lor”.

Expoziția poate fi vizionată până pe data de 14 aprilie 2022.

 

Elena TRIFAN / UZPR Prahova

Despre autor

Lasă un răspuns

*