default-logo

Mass-media din Ungaria, în tușe sumbre: „Poziția noastră este acum mult mai proastă decât era în anii 1980, când țara era comunistă”

Mass-media din Ungaria sunt un spațiu în care ONG-urile sunt incluse pe lista neagră, materialele critice sunt lăsate deoparte și editorii seniori îi instruiesc pe jurnaliști să ignore faptele din fața ochilor lor. „Am ajuns într-o situație în care poziția noastră este acum mult mai proastă decât era în anii 1980, când Ungaria era o țară comunistă. Situația de atunci în ceea ce privește cenzura și ingerința statului în jurnalismul public nu este nici pe departe, nici pe departe, cea de acum”, a spus o persoană cu decenii de experiență în presa de stat maghiară, amintindu-și vremurile în care țara central-europeană era descrisă drept „cea mai fericită” din blocul de est, pentru libertatea sa relativă, relatează The Guardian.
Cei familiarizați cu MTI, o sursă de știri pentru alte mass-media, spun că există o listă neagră a organizațiilor despre care nu se poate relata, inclusiv Amnesty International sau Human Rights Watch. Orice încercare de a scrie despre aceste organizații „este muncă pentru coșul de gunoi”, a declarat o a doua sursă pentru cotidianul britanic. Și, deși nu există nicio interdicție de a scrie despre opoziție, acoperirea este profund deformată, în sensul că cea acordată partidelor proguvernamentale și politicienilor puterii este disproporționat mai largă ca gamă și sferă, a spus un alt jurnalist intervievat de The Guardian: „Aș merge până la a spune că acoperirea este de nouă la unu în favoarea guvernului”.
În timp ce aceste comentarii se referă la agenția de știri, se spune că regulile sunt identice în cadrul organizației publice de radiodifuziune din Ungaria, MTVA, care include televiziunea de stat, radioul și agenția de știri.
Mai mult, un redactor senior al MTI i-a instruit pe jurnaliști că agențiile internaționale de presă, precum Reuters și Associated Press, nu pot fi de încredere. Instrucțiunile nici nu sunt întotdeauna necesare – editorii seniori sunt în linia guvernamentală, o abordare care a funcționat până când Rusia a invadat Ucraina, forțând guvernul – tradițional pro-Kremlin – Orbán să condamne războiul și să se alăture UE pentru sancțiuni. Scenariul se schimbase, dar nimeni nu părea să fi spus asta și agenției de presă de stat, care a descris invazia drept o „operațiune militară rusă” – reluând formularea Moscovei – în primele zile de război.
Războiul este recent, dar erodarea mass-media independente din Ungaria s-a desfășurat de când Orbán a fost ales din nou în 2010. Victoria sa a fost urmată rapid de o lege a presei care a întărit controlul guvernului asupra principalului organism de reglementare a mass-media. În anii următori, ziarele și site-urile web independente au dat faliment sau au fost preluate de cumpărători prietenoși cu guvernul, la fel și publicitatea de stat, puternic înclinată către publicațiile proguvernamentale. În același timp, organismele media independente au fost spionate cu programe tip Pegasus. „Efectele combinate ale unei autorități de reglementare a mass-media controlate din punct de vedere politic și ale intervenției denaturate ale statului pe piața mass-media au erodat pluralismul media și libertatea de exprimare în Ungaria”, punctează Dunja Mijatović, comisarul European pentru Drepturile omului.
De partea sa, Guvernul, prin intermediul unui purtător de cuvânt, consider că „Ungaria a recunoscut și protejat libertatea și diversitatea presei. Legislația mass-media a împiedicat apariția monopolurilor informaționale și a asigurat pluralismul”.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*