Au trecut 5 ani de când s-a stins sculptorul luminii…

Sculptorul Constantin Lucaci[1] s-a născut la Bocşa, pe str. Muncii nr. 15, în 7 iulie 1923. Este cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de maestrul Constantin Lucaci.

În anii studenţiei a avut loc debutul său în artă, iar lucrarea „Înotătorul” îi aduce porecla de „Il genio” incluzându-l în Istoria artelor şi propus la Premiul de Stat.

Constantin Lucaci a inventat un pantograf spaţial, care a fost brevetat mai întâi în Italia şi Franţa apoi în România. Oficiul de Stat pentru Invenţii a premiat pantograful considerându-l cea mai interesantă invenţie a anului 1957.

Urmează etapa figurativului în arta sa, dând naştere sculpturilor în granit şlefuit. În această perioadă a genului figurativ participă la nenumărate expoziţii din ţară şi străinătate. Figurativul i-a dezvoltat personalitatea artistică, iar la acest gen maestrul a renunţat când visurile sale n-au mai fost terestre, când ideile sale n-au mai fost reprezentate de figuri umane, ci de aştrii, de mişcarea spaţială, de misterul cosmic.

Urmează perioada călătoriilor de studii în Italia, dar şi în Franţa, iar oraşul luminilor îi stârneşte primele încercări de sculptură în oţel inoxidabil, proiectând opere mari şi medii, iniţiind ciclul de lucrări „Spaţiu şi lumină”

„Constantin Lucaci a imaginat pentru oraşele româneşti nişte centre artistice citadine, veritabile oaze de linişte, cu o concepţie modernă – sculptură monumentală şi joc de ape, muzică şi spectacol, fântânile maestrului Lucaci, simfonii ale apei izvorâte dintr-un suflet bântuit de stări contradictorii: frumos, armonie, visare, lumină, pace, pe de o parte, iar pe de altă parte trudă, tehnică, ştiinţă, rigurozitate, meticulozitate.” afirma publicistul Dorina Sgaverdia în volumele pe care i le dedică maestrului.

Prima fântână este cea de la Constanţa, în 1971. Urmează Turnu Severin 1979, Vaslui 1981, Reşiţa 1984, Brăila cu trei fântâni 1988- 1992, Giurgiu 2000, Alba Iulia 2007.

Cu fântâna de la Constanţa şi ciclul „Spaţiu şi lumină” începe zodia lui Constantin Lucaci, acestea consacrându-l ca un artist modern, un renascentist modern, un sculptor al metaforelor şi ideilor în inox.

Participă şi adună nenumărate premii de la expoziţii din ţară şi străinătate

În 1982 primeşte din partea guvernului italian Ordinul „Cavaler al Meritului Republicii Italiene”, în 1984 Universitatea din Viena şi Fundaţia Alfred Toepfer cu sediul în Hamburg, Germania, îi acordă premiul „Herder”, „Premiul Nobel al Estului”, devenind primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.

Continuă organizarea de expoziţii în diverse oraşe din ţară şi străinătate, în 1999 i se atribuie Medalia de Aur la Bienala Internaţională Dantescă de la Ravena, iar în 2007, sub patronajul Vaticanului, în Pinacoteca Sanctuarului San Francesco di Paola, Italia, a fost inaugurată „Colecţia Constantin Lucaci”, fiind singurul artist român care beneficiază de acest privilegiu muzeistic din partea Sfântului Scaun. „Un artist cu loc în orice proiect al lumii!” Astfel a fost perceput maestrul Constantin Lucaci. „Sculptând lumina” şi-a sculptat nemurirea.

Un strop din această lumină, o picătură din geniul maestrului se află şi la Bocşa. În Bocşa Montană, pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 43. În data de 5 iunie 2012 la Bocşa a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” – „Spaţiu şi lumină”. Din prietenia pe care a arătat-o maestrul Lucaci bibliotecii bocşene a rezultat un proiect de excepţie : Muzeul artistului Constantin Lucaci. Spaţiu şi lumină. Iar în anul 2013, la aniversarea bibliotecii – 60 de ani de lectură şi bibliotecă publică la Bocşa – nu putea lipsi maestrul. Şi pentru că în data de 7 iulie maestrul Lucaci împlinea venerabila vârstă de 90 de ani, iar biblioteca bocşană are un proiect în derulare privind aniversarea şi omagierea personalităţilor, proiect intitulat sugestiv Să ne preţuim valorile, cea de-a doua zi a aniversării bibliotecii a fost dedicată maestrului Constantin Lucaci şi s-a desfăşurat la sediul muzeului acestuia.

La dublu ceas aniversar au luat parte o mulţime de oameni de cultură, apropiaţi ai bibliotecii şi apropiaţi ai maestrului. Acestuia i s-au acordat din partea Consiliului Local Bocşa diplome şi daruri care să-i dovedească dragostea şi preţuirea bocşenilor şi care să-l asigure că „acasă” înseamnă întotdeauna „Bocşa”. I-a fost aproape familia, i-au fost alături autorităţile locale, i-au fost alături oameni care-l cunosc şi-l apreciază, dar cel mai aproape i-a fost, ca întotdeauna, Irina, soţia, de 60 de ani sufletul-pereche.

După un an, după ce maestrul şi-a sărbătorit aniversarea celor 91 de ani alături de soţie şi familie, a decis să călătorească din nou, aşa cum i-a plăcut toată viaţa. De astă dată, pe un drum fără întoarcere…

Astăzi, la 5 ani de la plecarea maestrului, am poposit la Cimitirul Străulești unde își doarme somnul de veci, am aprins o lumânare și ne-am rugat pentru bună odihnă, cu pace și lumină.

Unul dintre ucenicii maestrului Lucaci, tânărul Cosmin Hristea, i-a făurit o efigie care a fost amplasată pe clădirea în care a trăit maestrul Lucaci în București; o alta va fi amplasată pe monumentul funerar, iar un exemplar va fi donat muzeului din Bocșa, localitatea natală a maestrului.

Toți cei care l-au cunoscut pe sculptorul Constantin Lucaci și-l amintesc cu bucurie, își amintesc vorbele lui înțelepte și lumina pe care o răspândea în jurul său. Ne e dor, maestre, de toate acestea!…

Veșnică memoria și pomenirea!

P.S.

Pentru că în 19 iulie 2019 se împlinesc 5 ani de la plecarea maestrului Constantin Lucaci din această lume, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și-a propus ca evenimentul din acest an dedicat sărbătorii Sf. Ilie, patronul spiritual al orașului, eveniment care deschide, de altfel, Zilele Orașului Bocșa, să se defășoare în spațiul Muzeului „Constantin Lucaci” din Bocșa, sub supravegherea spiritului maestrului luminii.

Astfel, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și Centrul de Tineret „Vasiova”, în parteneriat cu Casa de Cultură Bocșa și Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova, vă invită vineri, 19 iulie 2019, la tradiționalul eveniment cultural intitulat „La Bocșa, de Sf. Ilie”.

Vineri, 19 iulie 2019, ora 14.00, în Muzeul Constantin Lucaci Bocșa va avea loc prezentarea revistei „Bocșa culturală”(nr. 2/ 2019) – la 20 de ani de apariție și lansarea volumului „Bibliografia revistei Bocșa culturală 2014 – 2018” (Reșița: TIM, 2019). Prezintă Gabriela Șerban, Gheorghe Jurma și pr. dr. Daniel Crecan.

Un moment muzical prezentat de elevi și profesori ai Școlii de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj în proiectul „Pianina călătoare” și prezentarea celei mai recente cărți semnate de dr. Constantin Tufan Stan. Prezintă coordonatorul proiectului, prof. dr. Constantin Tufan Stan;

Prezentarea unui exponat de filatelie și numismatică „România și Uniunea Europeană”, prezintă Erwin Josef Țigla.

Prezentare carte și autor Ovidiu Gligu, prezintă pr.dr. Boris Tasici.

Ora 16.30 la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa

– prezentare expoziție de pictură Viorel Coțoiu. Prezintă dr. Ada D. Cruceanu;

– șezătoare literar-muzicală (recital de poezie al poeților prezenți la eveniment).

La eveniment participă reprezentanți ai revistelor culturale din Banat, scriitori, poeți și prozatori, jurnaliști, oameni de cultură, artiști plastici, cititori și apropiați ai bibliotecii, colaboratori etc.

[1] Referinţe: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma.Reşiţa. 1976; Constantin Lucaci/ Romulus Balaban. Bucureşti. Meridiane. 1977; Nu vă doare depărtarea, domnule?…/ Dorina Sgaverdia. Reşiţa. Timpul. 2000; Constantin Lucaci. Metafora luminii/ Giorgio Segato. Bucureşti. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. [2001]; Constantin Lucaci/ Pietro Amato. Bucureşti. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. 2005; Constantin Lucaci în căutarea Legendei Personale/ Dorina Sgaverdia. Timişoara. Marineasa. 2008; Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus Crişciu. Oraviţa. 2008; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa.2012; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca. Grinta. 2012; Biblioteca, între datorie şi pasiune. 60 de ani de lectură şi bibliotecă publică la Bocşa./ Gabriela Şerban. Reşiţa, TIM, 2013, revista „Bocșa culturală”.