Fundațiile Open Society (OSF), fostul Open Society Institute (OSI), sunt un grup de fundații a miliardarului american George Soros, care susțin că reprezintă ideile societății deschise prin sprijinirea inițiativelor societății civile și finanțarea activităților politice, în special în Europa Centrală și de Est. În octombrie 2017, a fost anunțat că Soros a transferat aproximativ 18 miliarde de dolari, majoritatea activelor sale, către fundațiile Open Society. Acest lucru face ca fundația să fie a doua ca mărime în spatele fundației Bill & Melinda Gates. Bill Gates tinde să-l înlocuiască încet, încet, în mitologia conspiraționistă pe George Soros.
Întreaga avere a lui Soros este estimată la 24,6 miliarde de dolari, reușind să ocupe locul 23 în topul Forbes. Transferul fondurilor a fost relatat inițial de The Wall Street Journal, iar un oficial al fundațiilor miliardarului a transmis prin mail către CNN că mișcarea „reflectă un proces continuu de transfer al activelor, care a fost în derulare de mai mulți ani”.
Fundațiile Open Society au filiale în mai mult de 100 de țări, potrivit site-ului organizației. A lucra pentru a combate autoritarismul, a promova drepturile omului și a susține grupurile „marginalizate” – inclusiv refugiații, comunitatea LGBT și minoritățile, ar fi o activitate umană, altruistă, creștină întru susținerea aproapelui ce are nevoie de ajutor. Dar să punem lupa mărită pe acest „binefăcător al omenirii“ ce deține acel mijloc ce îl poate propulsa; BANII, respectiv ochiul dracului în limba poporului. Acest multi-miliardar, a finanțat multe, prea multe ONG-uri, inclusiv din România. Nume sonore de pe piața internă au beneficiat de banii lui Soros: de la consilieri de stat de la Cotroceni până la purtători ai drapelului anti-corupție. El se află în spatele carierei lui Barack Obama, în care ar fi investit foarte mulți bani. Și în campania lui Hillary Clinton a fost unul dintre principalii sponsori cu 19 milioane de dolari. Rolul său în alegerile americane a fost de fiecare dată unul major, ceea ce i-a adus multe critici. În 2004, miliardarul a spus că îndepărtarea lui Bush de la cârma Statelor Unite este obiectivul central al vieții sale. Datorită banilor a început să îi placă rolul lui Dumnezeu în a realiza orice își dorește, respectiv crearea unei noi categorii de oameni (omul nou propus și de comuniști ?), în varianta actuală, prin combinația Albeuropean / Negruafrican, rezultatul ar fi oameni cu IQ sub medie, docili și ușor de condus.
Open Society Foundations sprijină rețeaua internațională de jurnaliști de investigație, ICIJ. Aceasta (ICIJ) a fost fondată în 1997 ca proiect al Centrului pentru Integritate Publică (IPC), care a fost creat ca organizație non-profit în Statele Unite. Sarcinile ICIJ includ detectarea abuzului de putere, corupția și încălcarea datoriei de către instituții publice și private puternice.ICIJ a evaluat milioane de documente privind paradisurile fiscale și companiile de căsuțe poștale, precum și tranzacțiile financiare secrete de către personalități cunoscute din paradisurile fiscale, inclusiv Panama Papers și Paradise Papers. În noiembrie 2018, ICIJ a publicat împreună cu partenerii,cercetările dispozitivelor medicale cunoscute sub numele de fișiere de implant. Rețeaua include peste 200 de jurnaliști din 70 de țări.
Celebrul investitor, vedetă, râvnit ca filantrop, temut ca speculator, urât ca evreu: George Soros, acum la 90 de ani, joacă multe roluri. În Ungaria, Israel, dar și în Rusia, Serbia, Macedonia sau Uzbekistan, războaiele politice și sociale se declanșează în jurul activităților sale – Soros, a fost etichetat autorul din spatele crizei azilanților. Dar cine este George Soros și de ce este atât de controversat ?
Născut la 1930 în Budapesta sub numele de György Schwartz, Soros a urmat un liceu din Budapesta. Tatăl său, avocat, și-a schimbat numele de familie în 1936. Familia a supraviețuit folosind documente false,evitând valul de ucideri în masă precum a celor 560.000 de evrei maghiari după invazia naziștilor din 1944.. După război, Soros a emigrat în Marea Britanie, unde a studiat la London School of Economics. A participat la prelegerile filosofului austro-britanic și laureatul Nobel, Karl Popper, care prin cuvintele sale, au avut un impact profund asupra lui.
Soros și-a făcut un nume ca administrator de fonduri pentru băncile din New York și Londra în anii ’60. La începutul anilor ’70, a început să câștige bani cu propriul său fond. Capitalul său de pornire: douăsprezece milioane de dolari.
Activitățile democratice ale lui Soros au început la Budapesta la începutul anilor 1980, când Fundația Soros pe care a fondat-o la New York a semnat un contract cu Academia Maghiară de Științe pentru a promova educația politică. Acordul urma să faciliteze trecerea de la comunismul centralizat la o economie de piață liberă prin formarea forțelor democratice.În anii următori, pe măsură ce tendințele de libertate din Europa de Est au devenit mai puternice, Soros a sprijinit tot mai multe think-tank-uri, ONG-uri și institute academice pentru a crea cerințele de personal pentru o nouă eră, care încet, încet se prefigura altfel.
La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90, a înființat numeroase institute „Open Society” în Europa de Est care au jucat un rol esențial în tranziția la postcomunism. Soros a sprijinit mișcările democratice în Serbia, precum și în Ucraina. Mulți dintre actorii centrali de mai târziu au beneficiat de acest lucru. Printre acestea s-a numărat primul ministru al Ungariei, Viktor Orbán, care a primit o bursă la Oxford cu fonduri Soros.El nu s-a mulțumit doar cu sarcina să contribuie la răsturnarea comunismului și la instaurarea economiei de piață. O societate democratică reală are nevoie de o societate civilă puternică, a scris el într-un articol din New York Review of Books. De aceea, după căderea comunismului, a continuat să sprijine ONG-urile.
Marea lovitură a reușit-o în septembrie 1992, în ”Miercurea neagră”, când Soros a pariat pe devalorizarea lirei sterline și a vândut miliarde de lire, mulți dintre acești bani fiind împrumutați. Nu a fost singurul care a acționat în acest fel, dar profitul lui în acest caz, a fost de peste 1 miliard de dolari și l-a poziționat departe în capul listei.
Acest câștig enorm la urcat pe Soros pe un curs de confruntare cu mulți dintre șefii de stat acum autoritari. În Georgia, el a susținut Revoluția Trandafirilor în 2003, ceea ce a dus la răsturnarea regimului din Tbilisi. Soros a plătit o parte din salariile miniștrilor care tocmai veniseră la putere. El a finanțat ONG-urile care au luptat cu succes cu controversatul premier pe termen lung Nikola Gruevski din Macedonia.
Ceea ce a ridicat deopotrivă multe semne de întrebare a fost faptul că a sponsorizat cu preponderență ONG-uri și organizații din Europa de Est. În România a stârnit multe reacții adverse din cauza proiectului Roșia Montană, unde are interese majore.Într-o conferință de presă din anul 2008, Alan Hill, președintele de atunci al Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), a recunoscut că Soros ar fi acționar indirect în proiect prin firma sa Newmont, care este partener junior al companiei româno-canadiene. Interesant este că tot atunci Hill l-a criticat pe Soros că ar susține opozanții proiectului, potrivit Mediafax. Cunoscându-i-se abilitățile de mare speculator, mulți consideră că Soros este cel care instrumentează ce se întâmplă cu controversatul proiect din România. Pe Soros îl doare în cot de minorități, de negri, de homosexuali etc. De fapt el însuși e un rasist. El de fapt e un talmudist și sionist notoriu, anticrestin înrăit, considerând toate popoarele niște Goimi, care trebuiesc supuse și băgate într-un lagăr electronic, de către gruparea; Soros, Rotschild, Gates, etc. și aservite Mesiei lor false.
Aceste activități l-au făcut pe Soros suspect în ochii numeroșilor conducători. Există interferențe din exterior și interior, critica care recent a apărut chiar în Israel. Soros susține numeroase ONG-uri care sunt critice pentru coaliția de dreapta sub prim-ministrul Benjamin Netanyahu.
Soroșiada omului nou, combinată cu „PLANDEMIA“ genocidală a omenirii.
Divide et Impera / Putere și manipulare. Adevărul nu poate fi ceva relativ, interpretabil, cum face un avocat „bun“, dintr-un vinovat un nevinovat.
Nimeni nu se poate plânge de lipsa de informații în ziua de azi,media ne inundă per secundă cu tot ce este nou (bun sau rău). În ceea ce privește calitatea, din păcate, nu ne diferențiem în funcție de conținutul adevărului, ci în funcție de ceea ce corespunde unei convenții generale a adevărului, numit „Political correctness“ ce constitue baza unei moralități false (vezi cartea lui Michael William). Adevărul nu poate fi înfățișat gol – goluț, ci în cămașa interpretării. Avocatul de care vorbeam mai sus spune că; adevărul se ascunde în noiamul teoriilor, precum firișoarele de nisip în dunele Saharei.
Cei ce se cred deținătorii adevărului politic au pretenția să vorbim corect politic, „political correctness” ca și cum art. 19, din Carta Drepturilor Omului ar fi fost abrogat, adică nimeni NU mai are dreptul la opinie proprie, în toate mediile.
Teoriile conspiraționale generate de; Bilderberg & Co., cercuri de elită masonice, numărul din ce în ce mai mare de miliardari care dețin majoritatea capitalului global în mâinile lor, ce concep planuri de viitor distructive pentru lume – toate acestea par a fi mai degrabă piese stabilite dintr-un roman fantastic. Umanismul nu te lasă să crezi că se planifică genociduri la lumina zilei, câți oameni trebuie să dispară, pentru ca cei rămași să beneficieze de o viață fără probleme climatice, de hrană, de locuințe,etc.
Astfel, jurnaliștii impecabili se grăbesc să-și expună colegii aberanți ca și căutători de adevăr ridicoli, pentru a demonta sau chiar demoniza „teoriile conspirației” corespunzătoare, adesea cu o argumentație care poate fi doar suspectă. Din nou aflăm că încă există vânătoare de vrăjitoare pentru jurnaliștii sau editorii individuali și media lor, mai ales dacă au făcut anterior parte din pachetul mainstream și au urlat acolo la vremea respectivă. Constatăm din nou că; filosofia trece prin stomac, adevărul fiind îmbrăcat în mulți dolari verzui.
Am fost educați încă de acasă că; trebuie să te școlești bine pentru a ajunge cât mai sus, bine remunerat desigur prin munca ta. Unii precum Bill Gates, ce a fondat firma Microsoft în 1975, a ajuns să acumuleze 110 Miliarde $, legal prin „munca” sa, alții precum George Soros a ajuns să acumuleze 24 miliarde $, prin speculații financiare (Hedgefonds). „Desfășurarea unei activități fizice sau intelectuale îndreptată spre un anumit scop se numește muncă” (Vasile Breban).
Constantin Gumann / UZPR