◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Cine modelează mințile maghiarilor din România după chipul și asemănarea lui Viktor Orban / Obiectivul Budapestei: Unirea națiunii maghiare în spațiul mediatic

Spațiul mediatic unitar maghiar în Bazinul Carpatic este un instrument cheie și de maximă eficiență în implementarea Strategiei de Politică Națională a Ungariei de reunificare a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, care poate naște, după cum arată studiile sociologice, o minoritate maghiară din România conservatoare și cu un grad ridicat de intoleranță.

Context

Mass-media de limbă maghiară din România a cunoscut o evoluție dinamică după căderea regimului comunist, cu o serie de particularități caracteristice statutului cetățenilor români aparținând minorității maghiare.

Libertatea presei este mult mai importantă pentru o minoritate națională, având în vedere rolul pe care îl joacă presa liberă în păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității sale etnice. De aici și efortul și insistența comunității maghiare din România, imediat după 1989, de a asigura o presă de limbă maghiară independentă și funcțională.

Acțiuni de suprimare a libertății presei de limbă maghiară din România au existat, există și din păcate vor exista, actorii fiind interni sau statul de rudenie, Ungaria.

Dar care este situația actuală a presei de limbă maghiară din România?

Formatorul de opinie, Kustán Magyari Attila, în analiza sa recentă despre controversa legată de participarea maghiarilor din România la referendumul pentru protecția copilului din Ungaria realizează o scurtă trecere în revistă a ceea ce scrie presa maghiară din România pe acest subiect, o revistă a presei ad-hoc. (Kustán Magyari Attila: ”Adevărații maghiari și lobby-ul bulangiilor”  – în maghiară ”Igaz magyarok és a b*zilobbi” – aici).

Și ce găsim în presa de limbă maghiară din România:

  • portalul www.szekelyhon.ro scoate la iveală uneltirea evreilor comuniști,
  • potrivit ziarul Nyugatin Jelen campania războinică a culorilor curcubeului atacă deja copii de 3-6 ani, în costume de balerini,
  • portalul www.szekelyhirmondo.ro prin ziariștii săi lipsiți de orice pregătire în domeniu afirmă că genul este o ”ideologie”, și că diferența de a fi de o altă orientare sexuală decât hetero, este o ”urâțenie”,
  • pe portalul www.erdely.ma bărbații nasc,
  • în cotidianul www.kronika.ro homosexualii și persoanele de culoare atacă cetatea,
    pe portalul www.erdelyinaplo.ro se dă sentința și se scrie că homosexualitatea este împotriva naturii,
  • în editorialul de pe www.foter.ro (aici) autorul, printre altele politolog cadru didactic la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Europene din cadrul Universității Maghiare din Transilvania – SAPIENTIA (realizați cam ce se predă studenților) afirmă că ”valorile europene” sunt din ce în ce o plută în derivă pe care elita europeană o consideră ca o navă de luptă. Întreaga analiză prezintă o Europă decadentă care dorește să impună valori neagreate de unele state membre, în acest caz fiind vorba de protecția drepturilor minorității LGBTQ,
    Csomortányi István președintele Partidului Popular din Transilvania în interviurile sale pe tema necesității și în România a unui proiect de lege a protecției copilului similar celui din Ungaria, respectiv pe tema participării maghiarilor din România la referendumul pe această temă organizat de Ungaria, reia întregul discurs naționalist al fabricii de putere a FIDESZ, vorbim de un lider de partid care a fost sancționat cu amendă contravențională de 5000 de lei de CNCD pentru postarea pe pagina de socializare a unei fotografii în care executa salutul nazist.

Dacă interpretăm în sens larg presa de limbă maghiară în cazul maghiarilor din Transilvania, observăm nenumăratele articole naționaliste apărute în organele de presă din Ungaria, factori de informare a maghiarilor din România. Astfel, recent au fost semnalate 2 articole cu un conținut evident naționalist și revizionist apărute în oficiosul guvernamental ungar Magyar Nemzet, primul articol:

  • într-un text semnat de Attila D. Balázs publicat pe 26 iulie, autorul scrie că speră ca ”cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal” și precizează că rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone. Publicația se mai întreabă și ”de când aparţine Roşia Montana de România?”, și al doilea articol
  • ”Unul din cele mai importante oraşe miniere din vechea Ungarie a devenit un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO”, titrează publicația maghiară, care încheie articolul cu următorul mesaj: ”Să salvăm şi Roşia Montană maghiară!” (pe larg aici)

Și dacă adăugăm și comentariile la articolele publicate online în presa de limbă maghiară din România, realizăm gradul ridicat de naționalism și intoleranță al membrilor comunității maghiare.

Dar cum a ajuns în acest punct presa de limbă maghiară din România?

Odată cu venirea la putere în 2010 al celui de-al doilea a guvern Viktor Orban, politica Ungaria privind maghiarii din afara granițelor cunoaște o schimbare radicală, așezată pe o strategie de reunificare a națiunii maghiare din Bazinul Carpatic (adică, inclusiv teritoriu din România), proces în care mass-media constituie un instrument extrem de important.

Prezenta analiză prezintă liniile directoare și punctele-cheie, rolul jucat de mass-media de limbă maghiară din România în realizarea țintelor strategiei de reunificare a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic al Ungariei.

În toamna anului 2011, Parlamentul Ungariei adoptă documentul „Politica națională maghiară – Cadrul strategic al politicii naționale” prin care își propune reunificarea și reconstrucția națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, ca un remediu la consecințele suferite de națiunea ungară ca urmare a Tratatului de la Trianon.

Politica națională a Ungariei este cuprinsă în Strategia mai sus amintită într-un cadru sistematic și prevede acțiuni pentru autoritățile publice din Ungaria, respectiv pentru maghiarii din Bazinul Carpatic (din afara Ungariei). Strategia admite că planurile de acțiuni vizează maghiari, cetățeni ai altor state.

Strategia de Politică Națională a Ungaria stabilește domenii de acțiune, cu scopuri precis definite. Un domeniu de acțiune îl constituie mass-media.

Astfel, la pct. 3.2.14 (pag. 48-49)i din Strategie, Ungaria definește rolul și scopul destinat mass-media în realizarea obiectivelor documentului (strategia poate fi accesată aici) Potrivit documentului, mass-media de limbă maghiară are un rol de unificare și informare a maghiarilor, ca atare, Ungaria nu renunță ca acolo unde trăiesc maghiari, să nu funcționeze presă de limbă maghiară.

Scopurile principale stabilite pentru domeniul de acțiune mass-media:

  • crearea unui spațiu mediatic unitar maghiar, fiind extrem de important ca maghiarii să devină consumatori de media de limbă maghiară. Acest scop nu exclude ca informarea maghiarilor despre agenda din societatea majoritară;
  • spațiu mediatic unitar susține gândirea într-o națiune unitară maghiară, având rolul de formare a identității maghiare;
  • mass-media are un rol de mobilizare, această funcție trebuie să se utilizeze în mod înțelept în problemele maghiarimii;
  • se impune cartografierea instrumentelor mass-media cele mai eficiente în rândul maghiarilor din Bazinul Carpatic, respectiv evaluarea permanentă a obiceiurilor de consum media a maghiarilor din afara Ungariei;
  • se propune utilizarea tuturor canalelor mass-media, cu un accent pe cele moderne, internet;
  • constituie o prioritate sprijinul presei pentru copii și tineri.
    asigurarea accesului maghiarilor la mass-media din Ungaria, în special a canalelor televiziunii publice.

Ungaria acționează pe toate planurile pentru crearea spațiului mediatic maghiar unitar în Bazinul Carpatic:
integrează din punct de vedere mediatic maghiarii din afara Ungariei, trasând sarcini televiziunii publice ungare, radioului public ungare și agenției de presă de stat ungare de a integra în activitatea lor zilnică știrile privitoare la maghiarii din afara Ungariei, astfel încât aceștia să devină parte integrantă a națiunii maghiare și din punctul de vedere al comunicării. În acest sens, au crescut semnificativ știrile despre maghiarii din Bazinul Carpatic. Întreaga comunicare a mass-media de stat din Ungaria este concepută prin prisma unirii națiunii maghiare (despre unirea maghiarilor în spațiul media – aici) ;

  • dezvoltă infrastructură mediatică, o rețea de studiouri ale televiziunii publice ungare în întregul Bazin Carpatic, cu dotări moderne;
  • dezvoltă resursa umană, training pentru jurnaliștii din Ungaria cu scopul de ai învăța cum să integreze mediatic maghiarii din Bazinul Carpatic;
  • a creat și dezvoltat o rețea de corespondenți în Bazinul Carpatic, în special în România, inclusiv în București;
    jurnaliștii, managerii de presă sunt pregătiți, îndoctrinați cu elementele Strategiei, respectiv cu interesele FIDESZ;
  • achiziționarea agresivă a diferitelor organe de media privata: presă scrisă și online, radio și televiziuni locale;
    crearea unui monopol asupra mass-mediei de limbă maghiară din România.

În paralel cu acțiunile Ungariei, mass-media de limbă maghiară din România a cunoscut o serie de schimbări cu efecte negative. Mass-media de limbă maghiară s-a confruntat și se confruntă cu aceleași probleme ca cea de limbă română: libertatea și finanțarea.

Lipsa finanțării mass-media de limbă maghiară din România a condus la în primă fază la retragerea din București a presei și jurnaliștilor de limbă maghiară, primul pas a fost mutarea cotidianului național Magyar Szo (ulterior Uj Magyar Szo) din print în online și de la București la Cluj Napoca. Adică o retragere, un pas spre izolare regională.

Lipsa de finanțare a condus retragerea jurnaliștilor de limbă maghiară din București, tot către Transilvania.

Pe acest fond, Ungaria a investit în instrumente mass-media de limbă maghiară din România, achiziționând în mod indirect presă scrisă / online și radio. Cele care nu sunt în proprietatea indirectă a Ungariei, depind financiar de Ungaria.

Pe lângă instrumentul financiar, Ungaria exercită presiuni asupra acelei părți a mass-media maghiară din România, care este în proprietatea maghiarilor cu o conexiune politică legată de UDMR.

Astfel, avem un grad foarte ridicat de cenzură a presei de limbă maghiară din România. În aceste condiții, mass-media de limbă maghiară din România nu-și îndeplinește rolul democratic, cu efecte negative asupra pluralismului în rândul comunității maghiare din România.

Ungaria creează o mass-medie maghiară în România după chipul și asemănarea mass-media din Ungaria, controlată de către FIDESZ.

România asistă la crearea spațiului unitar media maghiară în Bazinul Carpatic (adică și în România), nerecunoscând importanța mass-media de limbă maghiară în integrarea comunității maghiare în societatea românească.

De unde provine această eroare de abordare a României?

În perioada regimului comunist, în crearea și consolidarea statului național unitar român, România a destructurat mass-media de limbă maghiară, în procesul de asimilare a minorității maghiare.

După căderea regimului comunist, minoritatea maghiară din România a început să-și reconstruiască presa în limba maternă, fără a avea un partener în autoritățile române, care la presiuni interne și externe au reluat emisiuni în limba maghiară la posturile naționale de televiziune și radio.

România și-a păstrat strategia de limitare a mass-media de limbă maghiară, apreciind că o dezvoltare a acesteia poate fi o sursă de vulnerabilitate la adresa statului român.

Pe acest fond a intervenit Strategia de politică națională a Ungariei, pe un vid creat de piața concurențială, în care comunitatea maghiară din România nu a reușit să-și întrețină singură mass-media, iar România nu și-a creat în mod direct sau indirect propriile instrumente mass-media de limbă maghiară, apreciind, în mod eronat, că dacă limitează în mod indirect existența unei prese de limbă maghiară, previne apariția de vulnerabilități la adresa securității naționale.

România finanțează în mod direct, doar următoarele instrumente de mass-media în limba maghiară: emisiunile în limba maghiară ale postului de televiziune publică, studiourile de limbă maghiară ale postului public de televiziune din Târgu Mureș și Cluj Napoca, studiourile de radio în limba maghiară din Târgu Mureș, Cluj Napoca și București.

Aceste entități de mass-media au și jurnaliști independenți, care au curajul să informeze în mod corect publicul cu privire la subiectele de pe agenda publică. Sunt jurnaliști formați în perioada lui Marko Bela, care a recunoscut importanța presei libere de limbă maghiară.

Toții acești jurnaliști sunt supuși unor hărțuiri și atacuri concertate venite din partea radicalilor maghiari sau chiar a formatorilor de opinie ale mass-media FIDESZ. Hărțuirea lor este puternică mai ales în spațiul online. De altfel această hărțuire este prezentă și față de orice jurnalist sau formator de opinie are se exprimă contrar liniilor ideologice a FIDESZ sau UDMR.

În presa scrisă (print sau online) de limbă maghiară, România nu deține direct sau indirect vreo influență pe niciun instrument.

Obiceiurile de consum mass-media a maghiarilor din România

Ca orice strategie, eficiența ei depinde de implementare și de măsurarea efectelor măsurilor adoptate. Ungaria realizează evaluări periodice, cu privire la rezultatele implementării strategiei, colectează date de orice natură, realizează studii sociologice, inclusiv în privința obiceiurilor de consum media a maghiarilor din România (în anexă – 3 studii sociologice – 2019 primăvara, 2017 și 2015). Există studii sociologice cu privire la consumul mass-media de limbă maghiară din România, anuale.

Astfel, pe un sondaj de opinie realizat la între 9-24 martie 2019, în 16 județe din Transilvania, pe 1198 de persoane (peste 18 ani), cu o marjă de eroare ±2,9%-, au rezultat următoarele date:

Notă explicativă:

  • doar televiziunea RTL Klub este independentă, o entitate similară PRO TV,
  • M1 este postul național de stat care difuzează doar știri,
  • Erdely TV – post din România înființat și controlat de liderii UDMR,
  • TVR – emisiunea în limba maghiară are doar 18,8% procente de audiență.

Continuarea pe g4media.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *