default-logo

România a făcut primul pas. Așteptăm răspunsul Kievului

Este un adevăr de necontestat acela că, în condițiile în care opinia publică din țara noastră urmărește cu mare atenție evoluția dramatică a evenimentelor din Ucraina și își afirmă în mod constant mesaje de solidaritate și de încurajare pentru cetățenii acestei țări, anumite subiecte sensibile, care, până acum două sute de zile, erau frecvent discutate, au trecut în plan secund. Dacă nu chiar au fost pur și simplu uitate. Mă refer, de exemplu, la atitudinea autorităților de la Kiev față de cetățenii ucraineni de naționalitate română, adică la practicile discriminatorii prin care le limitează acestora exercitarea dreptului de a-și păstra și de a-și afirma identitatea națională. Subiect, recunosc, foarte sensibil, despre care, poate, unii cititori ar prefera să amânăm discuția până când războiul de va încheia. Observație cu care, de principiu, aș fi și eu de acord, numai că…

Numai că, dacă ne amintim de asigurările date de către lideri marcanți din Ucraina, în primul rând de către președintele Volodimir Zelenski, că asemenea practici discriminatorii aplicate cetățenilor ucraineni de naționalitate română vor fi definitiv eliminate pentru ca, din surse demne de încredere, să aflăm că aceste asigurări nu au fost respectate, atunci, cred, subiectul trebuie discutat fără întârziere. Nu uit, desigur, că asemenea promisiuni au fost făcute sub impactul emoțional al dovezilor de susținere ale autorităților de la București, ca și ale unor largi categorii de populație de la noi, care au apărut încă din primele zile ale invaziei rusești. Dar acesta nu poate fi, sub nicio formă, un argument care să justifice nerespectarea promisiunilor liderilor de la Kiev. Scriam mai înainte că informațiile privind menținerea practicilor discriminatorii față de conaționalii noștri din Ucraina au parvenit din surse demne de încredere, dar trebuie să fac mențiunea că nu m-am referit nici la președintele Klaus Iohannis – președintele tuturor românilor, nu-i așa? – și nici la Ministerul de Externe. M-am referit la senatorul Titus Corlățean, care a menționat aceste fapte în intervenția sa în cadrul Reuniunii președinților comisiilor de politică externă, respectiv de apărare, din parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. Reuniune organizată la Praga, de către Parlamentul și Guvernul Republicii Cehe, în marja exercitării, în cel de-al doilea semestru al anului 2022, a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Intervenție fermă și clară, despre care am aflat din materialul postat de către distinsul diplomat și om politic pe pagina sa de media alternativă și ale cărei principale idei au fost reluate în declarațiile pe care domnia sa a avut-o, marți, în plenul Senatului.

Este vorba despre faptul că, în pofida promisiunilor frumoase ale oficialităților din Ucraina, făcute cam cu 200 de zile în urmă, continuă și azi tratamentele discriminatorii aplicate etnicilor români din Ucraina. Cum ar fi relansarea tezei staliniste despre o așa-numită ,,limbă moldovenească”, urmată de alte măsuri, care, cumulate, nu permit exercitarea efectivă de către frații noștri din această țară a dreptului de a-și prezerva identitatea națională. Dreptul de a o respecta și de a li se respecta! Exercitarea acestui drept fiind în deplină concordanță cu standardele comunitare pe care Ucraina trebuie să le recunoască, să le îndeplinească și să le respecte, în condițiile în care, potrivit Rezoluției Parlamentului European, respectiv a Rezoluției Consiliului European, a primit statutul de stat candidat la admiterea în Uniunea Europeană. Aspirație legitimă, pe care, după cum bine se cunoaște, țara noastră o aprobă și o susține, așa după cum o demonstrează în intervenția sa și senatorul Titus Corlățean. Cel care, în context, a abordat acest subiect sensibil pe care, sincer vorbind, nu l-am fi dorit să redevină unul de actualitate. Așa încât, după cum cu deplin temei a mai subliniat distinsul parlamentar și diplomat român, realitatea, faptele determină România, ca națiune mamă (,,Kin-state’’) să își exercite dreptul constituțional de a interveni pentru a-i ajuta și a-i sprijini pe românii aflați în afara granițelor.

De ce nu au făcut, până acum, un asemenea demers președintele tuturor românilor, Klaus Iohannis, sau ministerul de Externe? Asta rămâne de discutat. Cât privește răspunsul la întrebarea dacă și ce vor face președintele României și ministerul de Externe pentru soluționarea efectivă a situației, din motive lesne de înțeles mă abțin să dau un răspuns. Să reținem, însă, esențialul și anume că, prin declarațiile senatorului Titus Corlățean, România a făcut un prim pas pentru o discuție cu cărțile pe masă. Discuție care trebuie finalizată cu măsuri clare, aplicate neîntârziat și respectate integral. Așteptăm răspunsul Kievului!

Șerban CIONOFF   

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*