default-logo

Serbia. Gloria reîncărcată 

 Serbia este un stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar mai multe țări membre UE – Germania, Suedia, Olanda, Finlanda, Danemarca, Belgia – s-au opus în iunie 2020 deschiderii unui nou capitol de negociere cu Serbia. Ce a urmat, ilustrăm mai jos:

           Acordul de liber schimb cu China

            Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, care a participat la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing (4-22 februarie 2022), a discutat cu omologul său chinez, Xi Jinping, despre un acord de liber schimb între cele două țări (vezi site-ul Președintele Serbiei, la Beijing: Acord de liber schimb discutat cu Xi Jinping (cursdeguvernare.ro), postat pe 7 februarie 2022): „Am discutat despre chestiuni strategice, păstrarea integrității teritoriale și sprijin reciproc în instituțiile și organizațiile internaționale. Acest lucru este foarte important pentru țara noastră, din cauza Kosovo – Metohija”, a declarat Vucic.

            Acordul de Liber Schimb permite sârbilor să exporte produse agricole (în special băuturi alcoolice, vinuri) pe “piața prietenoasă” și uriașă a Chinei, și investiții chineze în Serbia, a explicat președintele Aleksandar Vucic. ”Dacă celelalte țări ale lumii, inclusiv Occidentul, vor ști că Belgradul are un astfel de acord cu Beijingul, atunci Serbia va fi considerat un loc bun de investit în această parte a Europei”, a spus Vucic.

            „Cele două țări trebuie să-și optimizeze colaborarea în cadrul programului Belt and Road Initiative, astfel încât prietenia tradițională dintre China și Serbia să se concretizeze în mai multe domenii, într-un mod reciproc avantajos. China este pregătită să ofere un sprijin mai mare Serbiei, pentru a combate pandemia Covid-19 și pentru a produce în comun vaccinuri anti-coronavirus, precum și pentru a ajuta la redresarea economică a acestei țări din Balcani”, a declarat președintele Xi Jinping. Serbia este alături de poporul chinez în chestiuni referitoare la interesele esențiale ale Chinei, cum ar fi Xinjiang și regiunea Taiwan”, a mai spus Aleksandar Vucic…

Camera de Comerț Serbia-România

            Pe 16 martie 2021, ambasadorul României în Republica Serbia, Silvia Davidoiu și ministrul sârb al Economiei, Andjelka Atanaskovic au hotărât să pună bazele unei Camere de Comerţ Sârbo-Române cu scopul de a facilita dezvoltarea afacerilor din ambele state (vezi site-ul https://www.forbes.ro/romania-si-serbia-vor-avea-o-camera-de-comert-comuna-207474, postat pe 17 martie 2021): „Înfiinţarea unei Camere de Comerţ comune are o importanţă deosebită. Există de asemenea, loc pentru îmbunătăţirea cooperării în domeniul investiţiilor – acesta este doar începutul, ne aşteaptă o muncă suplimentară pentru a îndeplini chestiunile de interes comun”, a declarat cu acest prilej ministrul economiei din Serbia, Andjelka Atanaskovic.

            La rândul său, Silvia Davidoiu a menționat faptul că „dorinţa părţii române în legătură cu acest proiect este aceea de a fi reluată activitatea Comitetului comun de cooperare economică”.

Conducta de gaze spre Bulgaria

            Serbia plănuiește să finalizeze construcţia interconectorului de gaze cu Bulgaria până în 2023 (vezi site-ul https://www.forbes.ro/serbia-plan-sa-finalizeze-constructia-unei-conducte-de-gaze-spre-bulgaria-pana-anul-2023, postat pe 25 ianuarie 2021): „Lucrările de construcţie a gazoductului vor dura un an şi jumătate. La începutul anului 2023, Serbia va fi conectată la Bulgaria prin interconectorul Nis-Dimitrovgrad-Sofia, permițându-ne să importăm gaze dintr-o altă sursă”, a spus ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlović.

            Licitaţia pentru construcţia secţiunii sârbe a conductei, dintre Nis şi Dimitrovgrad, a fost lansată la finalul lunii ianuarie 2021, iar lucrările au început în vara lui 2021. Investiţia totală pentru porțiunea Nis-Dimitrovgrad se va ridica la 85,5 milioane euro (104 milioane dolari), asigurați din fonduri europene şi dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI).

            Subvenții generoase pentru investitori

            Investitorilor străini în Serbia, guvernul acestei țări le-a promis până la 40.000 de euro pentru fiecare loc de muncă pe care îl creează (Cătălina Apostoiu, Serbia ademenește investitorii cu subvenții generoase, în Ziarul Financiar, 6 septembrie 2017, p. 1) : practica a fost introdusă de guvernele anterioare ale Serbiei, însă Partidul Progresist Sârb, condus de preşedintele Aleksandar Vucic a transformat-o în strategie de promovare a intereselor naţionale. Drept urmare, modelul Fiat 500L este produs în Serbia, iar furnizori auto germani ca Dräxlmeier sau Leoni şi producătorul de carne Clemens Tonnies au investit, de asemenea, în Serbia.

            Potrivit lui Krunoslav Stojakovic, angajat al Rosa Luxemburg Foundation, ţările balcanice s-au lansat într-o cursă a subvenţiilor deşi sunt toate foarte sărace…

            Victorii zdrobitoare în alegeri

            Partidul Progresist Sârb, al președintelui Aleksandr Vucic, a câștigat alegerile parlamentare cu 63%, conform primelor estimări ale rezultatului scrutinului care a avut loc pe 20 iunie 2020 (vezi site-ul Serbia: Partidul preşedintelui Vucic câştigă alegerile parlamentare (europalibera.org), postat pe 22 iunie 2020). Partenerul de coaliţie guvernamentală, Partidul Socialist al Serbiei (SPS) al ministrului de externe Ivica Dacic, a obţinut 10,6%. Formaţiunea de opoziţie SPAS – Salvare a primarului unei municipalităţi a Belgradului şi fost jucător de polo pe apă Aleksandar Sapic a ieşit pe locul al treilea, cu 4% din sufragii. Niciun alt partid nu a depășit pragul de 3% pentru a primi unul din cele 250 de locuri din Parlamentul de la Belgrad.

            Apoi, pe 3 aprilie 2022, Alexandar Vucic (52 ani), preşedintele Serbiei, a declarat că Partidul Progresist Sârb (SNS, de centru-dreapta) a oţinut 44% din voturi la alegerile legislative şi împreună cu partidul minoritar maghiar poate realiza majoritatea (vezi site-ul Serbia: Partidul preşedintelui Alexandar Vucic revendică victoria | Cuvântul Libertăţii (cvlpress.ro), postat pe 4 aprilie 2022). Sârbii din Kosovo, fostă provincie meridională, niciodată recunoscută de Belgrad, au participat la alegeri, deplasându-se cu autocarele pe teritoriul Serbiei, fiindcă Priştina a refuzat să organizeze secţii de votare pe teritoriul său.

            De asemenea, președintele în exercițiu al Serbiei, Aleksandar Vucic, a obținut din primul tur 59,5% din voturi la alegerile prezidențiale, a anunțat pe 4 aprilie 2020 Comisia Electorală, după ce a numărat 87,67% din buletinele de vot (vezi site-ul https://www.digi24.ro/stiri/externe/vucic-a-castigat-din-primul-tur-un-nou-mandat-de-presedinte-al-serbiei-1893467, postat pe 4 aprilie 2022).

            Zijin Mining

            Pe 4 noiembrie 2019, Zijin Mining, unul dintre cei mai mari producători chinezi de aur, a anunţat că a preluat activele de cupru şi aur din Serbia ale partenerului Freeport McMoran Inc, pentru o sumă de până la 390 milioane de dolari (cf. I.I., Compania chineză Zijin se extinde în Serbia, după o achiziţie de 390 milioane dolari, în Ziarul Bursa, 4 noiembrie 2019). Această tranzacţie s-a adăugat unui şir de achiziţii făcute de Zijin şi îi consolidează poziţia în Balcani, după ce în 2018 a intrat pe piaţa din Serbia, odată cu preluarea producătorului de cupru RTB Bor, iar în 2019 a finalizat preluarea Nevsun Resources, care are operaţiuni şi în Serbia, pentru 1,4 miliarde dolari.

            Zijin a plătit Freeport o sumă iniţială de 240 milioane dolari pentru participaţia sa la o mină de cupru şi aur din zona inferioară a Timocului, plus 0,4% din vânzările nete, după ce mina va începe să producă, respectiv o sumă suplimentară de maximum de 150 milioane dolari. Compania chineză deţine deja 100% din acţiunile la un proiect minier amplasat în zona superioară a Timocului, după preluarea Nevsun, precum şi un pachet de 60,4% din acţiuni la proiectul din zona inferioară a Timocului, restul acţiunilor fiind deţinute de Freeport

            „După finalizarea tranzacţiei, compania va deţine 100% din resurse atât în zona superioară cât şi în zona inferioară”, a subliniat Zijin într-un comunicat de presă, adăugând că această achiziţie îi va permite să-şi majoreze resursele şi operaţiunile internaţionale. Potrivit Zijin, achiziţia îi va majora resursele de cupru cu 7,72 milioane tone (15,6%), până la 57,24 milioane de tone, în Timp ce rezervele sale de aur vor creşte cu 161 tone (9,3%) până la 1.889 tone. Zijin a mai subliniat că preluarea participaţiei deţinută de Freeport va facilita derularea proiectului.

 

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*