default-logo

Revenirea la economia planificată. Instrumentul pentru situații de urgență

            Pe 19 septembrie 2022, Comisia Europeană a prezentat Instrumentul pentru Situații de Urgență al Pieței Unice (SMEI), cu ajutorul căruia Bruxelles intenționează să „protejeze lanțurile de aprovizionare în perioadele de criză” (cf. Comisia anunță Instrumentul pentru situații de urgență”, care i-ar da puteri să intervină în economii (cursdeguvernare.ro), postat pe 19 septembrie 2022. Dacă va fi adoptat de Consiliul European în forma propusă, SMEI va da Comisiei Europene puteri să intervină în economia țărilor membre UE. Situația îngrijorează mediul de afaceri, chiar și în condițiile în care instrumentul este menit, oficial, să asigure că bunurile esențiale pot circula în UE chiar și în timpul unei situații de urgență. Planul conceput de Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, s-a confruntat cu opoziția internă la nivelul UE. Acesta este motivul pentru care nu a fost anunțat pe 13 septembrie 2022, așa cum era prevăzut inițial, ci cu o întârziere de șase zile. SMEI ar fi trebuit să ocupe un punct central în discursul din 14 septembrie al președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, privind Starea Uniunii.

            Noul instrument oferă executivului UE noi puteri, inclusiv aceea de a solicita statelor membre să facă stocuri de bunuri/materiale critice sau companiilor să acorde prioritate anumitor comenzi. Grație acestui instrument al economiei de comandă, Comisia Europeană va putea impune ridicarea interdicțiilor de export în interiorul UE. În stare de urgență, firmele trebuie să dezvăluie informații privind capacitățile de producție și stocurile de bunuri relevante pentru criză și să acorde prioritate comenzilor pentru bunuri cheie. Nerespectarea deciziilor Comisiei va expune companiile la amenzi.

            Un instrument clar de economie planificată

            Întreprinderile consultate înainte de anunțarea acestui nou instrument european și-au declarat nemulțumirea față de planul Comisiei: „Am fi foarte îngrijorați dacă această propunere ar fi adoptată într-o formă atât de intervenționistă. Ar putea obliga statele membre să ignore legea contractelor, să oblige companiile să dezvăluie informații sensibile din punct de vedere comercial și să-și împartă stocurile sau chiar să li se impună un anumit nivel al producției în orice tip de criză decis de Comisie”, declara la începutul lunii septembrie 2022, Martynas Barysas, director pentru piața internă la BusinessEurope, organizație patronală europeană.

            Cea mai importantă preocupare pentru întreprinderi este sistemul de „comenzi cu prioritate” propus, în baza căruia Bruxelles-ul ar putea dicta ce produc companiile și cui își vând produsele, chiar dacă acest lucru ar duce la încălcarea contractelor existente. Barysas a precizat că firmele europene ar fi de acord cu o propunere pentru introducerea unui mecanism care ar preveni repetarea turbulențelor de aprovizionare din pandemie, când unele state membre au închis granițele și au restricționat exporturile. În opinia companiilor însă planul actual este prea intruziv și ar trebui modificat astfel încât să ofere afacerilor mai multă flexibilitate.

            SMEI „oferă o modalitate incluzivă, transparentă și rapidă de a face față crizelor viitoare”, a spus vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager. „Acest instrument este opusul unei economii planificate”, a asigurat și Comisarul pentru Piața Internă, Thierry Breton. Comisarul pentru Piață Internă a precizat că scopul SMEI nu este acela de a monitoriza constant jucătorii din economie.

            Regimul de vigilență      

            Odată identificată o amenințare la adresa pieței unice, Comisia poate activa prin intermediul SMEI regimul de vigilență; dacă prevederile impuse economiei în regimul de vigilenţă nu sunt suficiente, în cazul unei crize cu un impact amplu asupra pieței unice, Consiliul European poate activa un regim de activitate mai sever, regimul de urgență: va fi înființat un grup consultativ, format din membrii ai Comisiei Europene și statelor membre, pentru a evalua o anumită situație și a recomanda cele mai adecvate măsuri de răspuns.

            În regimul de vigilență, statele membre, în cooperare cu Comisia, se pot concentra pe monitorizarea lanțurilor de aprovizionare cu bunuri și servicii, identificate ca importante din punct de vedere strategic, precum și pe constituirea de rezerve strategice în aceste domenii.

            Regimul de urgență

            Atunci când modul de urgență este activat, libera circulație pe piața unică va fi menținută prin intermediul unei liste negre a restricțiilor interzise și, la un nivel mai general, prin controlul consolidat și rapid al restricțiilor unilaterale. Comisia poate recomanda, de asemenea, ca statele membre să asigure disponibilitatea bunurilor relevante în situații de criză prin facilitarea extinderii sau reafectării liniilor de producție sau prin accelerarea procesului de autorizare. În cele din urmă, Comisia poate recomanda statelor membre să distribuie direcționat rezervele strategice constituite în Timpul fazei de vigilență.

            Noi norme se vor aplica, de asemenea, pentru a facilita achizițiile publice de bunuri și servicii relevante de către Comisie în numele statelor membre, atât în regim de vigilență, cât și în regim de urgență. În circumstanțe extraordinare și numai atunci când regimul de urgență a fost deja activat, Comisia poate utiliza acest instrument și se poate adresa operatorilor economici pentru a le solicita cereri de informații specifice, care pot avea caracter obligatoriu. De asemenea, le poate solicita să accepte comenzi prioritare pentru produse relevante în situații de criză; ca răspuns la aceste solicitări, întreprinderile trebuie fie să se conformeze, fie să explice motivele grave care justifică refuzul. În plus, Comisia Europeană poate solicita introducerea accelerată pe piață a anumitor produse prin intermediul unor testări și acreditări mai rapide, inclusiv prin evaluarea conformității, pentru a asigura disponibilitatea acestora în situații de urgență.

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*