Aviația a fost mult timp o problemă pentru cei care țintesc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de om. Este punctul culminant al unui sector „greu de decarbonizat”: consumator de energie, lipsit de opțiuni tehnice imediate pentru a reduce emisiile și puternic asociat cu stilul de viață al celor mai bogați și mai puternici din societate. De asemenea, a devenit unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din punct de vedere al emisiilor – creștere de 30% între 2013 și 2019, în timp ce restul ramurilor economice între aceiași ani a fost de doar 4%, notează BBC.
Pandemia a oprit această tendință. Pe măsură ce zborurile au fost blocate în întreaga lume, emisiile de CO2 ale aviației au scăzut cu până la 60% în 2020. O lume fără zboruri ar prezenta unele provocări logistice serioase, dar ar putea deschide și ușa către schimbări uriașe la alte forme de transport cu emisii reduse de carbon
Managementul cererii – în esență oamenii care zboară mai puțin – este cel mai eficient mod de a reduce aceste emisii în acest deceniu, conform unui raport recent al Transport & Environment, o organizație non-profit de mediu. Tehnologii precum combustibilii durabili pentru aviație, avioanele mai eficiente și aeronavele electrice vor juca un rol tot mai important în orizontul anilor 2030, se arată în raportul organizației care militează pentru transport curat.
În ultimii ani, activiștii au îndemnat oamenii să ia în considerare să zboare mai puțin, sau deloc, pentru a ajuta la limitarea emisiilor din aviație. Atunci când Marea Britanie a însărcinat o adunare a cetățenilor să găsească modalități echitabile și acceptabile din punct de vedere social de a decarboniza economia, taxele pentru călătorii frecvenți cu avionul au fost printre politicile pe care le-au propus pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.
Este puțin probabil ca lumea să renunțe complet la aviație și probabil că nu ar dori. Dar a pune această întrebare ipotetică, a renunțării complete la zborurile cu avionul, deschide ușa către ceea ce se poate face mult mai mult pentru a reduce impactul puternic al aviației asupra climei.
Minus un miliard de tone de emisii în fiecare an
Concret, oprirea la sol a tuturor zborurilor de pe Pământ ar pune capăt imediat emisiilor anuale de CO2 – de 2,5% și în creștere – care provin din arderea combustibilului în avioane, reducând emisiile de CO2 cu aproximativ un miliard de tone pe an.
Dar aviația are și alte efecte asupra climei, ceea ce înseamnă că impactul imediat asupra încălzirii al opririi tuturor zborurilor ar fi mult mai mare decât doar reducerea CO2. „În plus față de CO2, există o varietate de alte efecte pe care le provoacă avioanele. Efectul pe termen scurt și unul dintre cele mai mari efecte este formarea de contrails, care sunt liniile albe pe care le vedeți pe cer și formarea asociată a norilor cirus. Spre deosebire de CO2, care rămâne în atmosferă timp de secole, aceste emisii non-CO2 au un impact asupra încălzirii pe termen scurt, foarte puternic, care a fost estimat ca triplând efectul general de încălzire al aviației”, explică Sally Cairns, cercetător în politica de transport la Universitatea din Leeds.
Cum ar afecta această nouă lume fără avioane oamenii de pe tot globul? Viața de zi cu zi a multor oameni ar fi foarte puțin afectată. Doar 11% din populația globală a luat un zbor în 2018 și cel mult 4% au zburat internațional. Chiar și în Marea Britanie, peste jumătate dintre oameni nu au zburat deloc într-un anumit an, chiar și înainte de pandemie. Pe tot globul, cele mai multe zboruri sunt efectuate de o mică minoritate de călători frecvenți. „Oprirea totală a zborurilor nu afectează foarte mulți oameni. Am avut o perioadă cu zboruri aproape de zero din cauza pandemiei de Covid-19 și cred că ceea ce am învățat este că ne putem descurca fără ele”, spune Stefan Gössling, cercetător în aviație la Universitatea Linnaeus, din Suedia.
Așadar, aeroporturile ar rămâne tăcute, localnicii afectați anterior de zgomot vor trăi o nouă viață, în câteva zile nivelurile ridicate de poluare a aerului găsite în apropierea aeroporturilor ar scădea, cu o reducere implicit a riscurilor pentru sănătate, cum ar fi astmul și bolile de inimă pentru rezidenții locali.
Plusuri pentru statele cu deficite de turism
Pe de altă parte, ar fi afectate insulele puternic dependente de turism și în mare parte accesibile doar cu avionul. Oamenii cu case în două țări ar trebui să aleagă în grabă locația în care doresc să locuiască, în timp ce oamenii care zboară frecvent pentru excursii de weekend și vacanțe s-ar confrunta cu o schimbare majoră în stilul de viață. Vacanțele ar trebui să se facă în mare parte în locuri accesibile cu trenul, autobuzul, mașina și feribotul, ceea ce ar face ca oamenii să rămână preponderant în țările lor sau să meargă în cele apropiate. Statele cu deficite mari de turism, ai căror cetățeni cheltuiesc mai mult în vacanță în străinătate decât cheltuiesc turiștii care vizitează țara respectivă, ar beneficia de acest lucru. China, care are cel mai mare deficit de turism din lume, și Marea Britanie, care a avut un deficit turistic de 34 de miliarde de lire sterline în 2019 ar fi printre câștigători din punct de vedere economic. Acest lucru ar putea duce, la rândul său, la oportunități mai bune de petrecere a timpului liber pentru localnicii din aceste economii, oferind și noi locuri de muncă, spune Cairns. Dar alte țări ar fi puternic afectate. Scăderea uriașă a numărului de călători în 2020 a pus în pericol peste 100 de milioane de locuri de muncă din turism: multe ar fi pierdute definitiv.„Oricât de multe probleme ar genera oprirea călătoriilor aeriene, aș pune asta în fruntea listei”, spune Leo Murray, director de inovare la organizația de caritate climatică Possible.
Oprirea tuturor avioanelor ar afecta, de asemenea, 11 milioane de oameni din întreaga lume care lucrează direct în industria aviației, cum ar fi operatorii aeroportuari, însoțitorii de bord, piloții și inginerii. Alte 18 milioane de oameni care lucrează în afaceri susținute indirect de aviație, cum ar fi furnizorii de combustibil și centrele de apel, s-ar confrunta, de asemenea, cu șomaj.
Malithi Fernando, analist de politici la Forumul Internațional de Transport, consideră că mulți oameni ar ajunge să trăiască mai aproape de cei pe care îi vizitează des. Mulți s-ar reloca pentru a fi mai aproape de cei dragi, necesitând locuri de muncă mai flexibile, care să permită lucrul de la distanță și mai mult timp pentru călătorie.
Obiectivele climatice corporative ar avea un impuls instantaneu pe măsură ce călătoriile de afaceri s-ar opri – 90% din emisiile călătoriilor de afaceri provin în prezent din aviație. Participarea la conferințe și întâlniri de afaceri din alte țări ar deveni o excepție, întâlnirile virtuale fiind acum standard. Dar proiectele care necesită vizite în persoană ar avea dificultăți. Unele lanțuri de aprovizionare ar avea, de asemenea, perturbări: doar 1% din volumul comerțului global este transportat pe calea aerului, dar produsele trimise cu avionul tind să aibă o valoare ridicată.
Alternative viabile pentru mărfurile care salvează vieți
O parte din această marfă, cum ar fi hârtia, cărțile tipărite și piesele vehiculelor ar putea fi transportate pe mare, reducându-și amprenta de carbon la o zecime sau mai mult față de nivelul anterior, deși lanțurile de aprovizionare și termenele ar necesita ajustări masive. Întreprinderile și consumatorii devin din ce în ce mai obișnuiți să li se livreze bunuri din surse globale în câteva zile: o lume fără zbor ar prelungi considerabil acest timp de așteptare.
Transportul aerian alimentar ar necesita, de asemenea, ajustare. De exemplu, cele 47.000 de tone de pește proaspăt sau refrigerat care zboară de pe aeroportul Heathrow din Londra în fiecare an ar trebui să fie livrate congelate dacă merg cu vaporul. Fructele și legumele proaspete foarte perisabile, cum ar fi strugurii, mango și avocado, ar dispărea din supermarketuri în timpul iernii, cu o creștere a consumului de fructe congelate. „Există o mulțime de lucruri care sunt transportate cu avionul din cauza termenului lor scurt de valabilitate și pentru că oamenii le vor proaspete”, spune Gössling.
Cu toate acestea, nu ar exista lipsuri majore în supermarketuri sau magazine de îmbrăcăminte într-o lume fără avioane. Doar că unele mărfuri transportate aerian salvează vieți – consumabilele medicale și produsele farmaceutice. Transportul aerian a jucat un rol major în furnizarea de vaccinuri în timpul pandemiei, de exemplu. De asemenea, este folosit în timpul dezastrelor umanitare, pentru a livra alimente, apă și medicamente. Găsirea de alternative pentru livrarea medicamentelor sensibile la timp sau a proviziilor urgente de alimente în întreaga lume nu ar fi ușoară.
Trenuri, autocare, vehicule autonome, dirijabile
Aviația are o combinație unică de doi factori care nu se văd împreună în niciun alt mod de transport. În primul rând, este rapidă, atât în ceea ce privește viteza, cât și capacitatea de a merge direct, trecând ușor peste mări, munți și lacuri. În al doilea rând, spre deosebire de transportul feroviar și rutier, nu are nevoie de infrastructură dedicată pe ruta între două destinații, așa că necesită de obicei investiții mai mici în avans.
Cea mai bună alternativă la avioane când vine vorba de viteză este trenul de mare viteză – peste 200 km pe oră. „Este singurul mod în care putem deplasa un număr mare de oameni la viteze mari, pe distanțe mari, la un preț rezonabil”, spune Gössling. Acolo unde rețelele de mare viteză nu ar funcționa, și calea ferată cu viteză mai mică ar fi o opțiune bună. Banii cheltuiți anterior pe subvenții pentru aeroporturi și companii aeriene ar putea merge în schimb la extinderea acestei rețele feroviare. Cu toate acestea, ar fi nevoie de mare atenție în acest sens, deoarece infrastructura feroviară poate avea un impact negativ asupra populației locale și asupra habitatelor naturale.
Fără avioane, autocarele de lungă distanță ar fi, de asemenea, văzute ca o modalitate viabilă de a călători pe distanțe lungi, în special cu accent pe confort. Mașinile fără șofer, odată ce devin disponibile, ar putea oferi, de asemenea, o alternativă viabilă la zbor, permițând, de asemenea, oamenilor să doarmă sau să muncească în călătorii lungi.
Extinderea altor moduri de călătorie ar oferi, de asemenea, noi locuri de muncă pentru lucrătorii din aviație proaspăt șomeri, de la ingineri la însoțitori de bord.
Desigur, există un decalaj evident în care calea ferată și drumul pur și simplu nu ar putea ajuta: călătoriile peste mări și oceane. Într-o lume fără zbor, principala alternativă ar fi navele – deja folosite pentru a deplasa marea majoritate a mărfurilor din lume. Călătoria cu vaporul din Anglia la New York durează aproximativ șapte nopți; călătoriile mai departe durează săptămâni. Călătoriile personale de acest fel ar intra în declin, oamenii fiind dispuși să le întreprindă doar din motive deosebite sau foarte rar.
Dirijabilele – vehicule mari, asemănătoare baloanelor, care folosesc gaze mai ușoare decât aerul, cum ar fi heliul sau hidrogenul, pentru a le menține în aer – sunt mult mai lente decât avioanele, dar ar putea satisface unele dintre nevoile îndeplinite în prezent prin călătoriile aeriene.
Pentru a face față perioadei mai lungi de călătorie cu vaporul și trenul, angajatorii ar trebui să devină mai flexibili în ceea ce privește modul în care acordă vacanțe sau să permită oamenilor să lucreze pe călătorie.
Ar exista, de asemenea, un nou impuls pentru o nouă gândire creativă despre cum să fie conectați mai bine oamenii, fără a fi nevoie de călătorii pe distanțe lungi. Mai mulți bani s-ar revărsa în companiile de tehnologie care dezvoltă spații virtuale de întâlnire, accelerând și mai mult tehnologia dincolo de schimbările observate în pandemia de Covid-19. Cairns prevede întâlniri în care toți participanții sunt fie acolo fizic, fie reprezentați de un ecran, cu camere cu telecomandă și sunet direcțional care reproduce experiența oamenilor care sunt efectiv la aceeași masă. „Dacă este vorba despre o reducere majoră a transportului aerian, cred că este vorba despre când, nu despre dacă. Imperativele climatice sunt clare în acest sens”, punctează Cairns.
Între timp, Agenția Internațională pentru Energie a evidențiat trecerea de la avioane și mașini private la calea ferată ca pe o strategie cheie pentru atingerea emisiilor nete zero și a sfătuit guvernele să stabilească politici specifice pentru îmbunătățirea transportului feroviar.
În special trenul de mare viteză poate înlocui călătoriile aeriene, noile linii reducând transportul aviatic pe aceleași rute cu până la 80%.