default-logo

Casa economiștilor

Casa economiștilor trebuie să devină „un veritabil Parlament al economiștilor, care să servească în modul cuvenit activitatea multiplă a Asociației și lărgirea acesteia“.[1] Astfel prezenta în 1997 academicianul N.N. Constantinescu, pe atunci și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România, visul său și al multor economiști din România. Tot acad. N.N. Constantinescu a arătat că Primăria Municipiului București a acordat AGER-ului în 1996, un teren de 1.008 mp în Capitală pe Calea Moșilor nr. 53 și s-au obținut sponsorizări de la BRD, BCR etc. și de la agenți economici de talie mai mică și din partea unor economiști și numeroase filiale AGER au participat și ele. Unele firme au promis susținere prin sponsorizare cu materiale de construcție (lemn, fier, beton, ciment etc.). S-a obținut autorizația de construire a Casei Economiștilor, iar contractul a fost semnat cu firma de construcții Opran Grup S.A., care dintre cele cinci firme ofertante a cerut prețul cel mai mic. Lucrările urmau să fie realizate în doi ani, după cum arăta în lucrarea deja citată academicianul N.N. Constantinescu. Lucrările au început la scurtă vreme după ce Primăria Municipiului București a dat AGER-ului terenul. Clădirea a juns la nivelul al treilea fără a fi terminată, fără a fi finisată la exterior și interior, ea stagnând după ce patronul de la firma Opran Grup a decedat, inițiatorul construcției acad. N.N. Constantienscu decedând și el în 14.XII.2000, după o lungă suferință cu spitalizare doi ani începând din 19 septembrie 1998. Totuși între 1999-2001 BNR a dat prin contract 1.000.000.000 lei AGER-ului pentru terminarea acestei construcții unde din 2001 nu s-a mai construit nimic și s-a ridicat chiar și macaraua din fața construcției la începutul lui 2001, construcția nemaiavansând deloc.

Oricine a trecut din 2001 și până în prezent pe Calea Moșilor nr. 53 în București a văzut în paragină Casa Economiștilor, neterminată, dar cu un panou mare în față care indică sponsorii, printre care bănci prestigioase.

Asociația Generală a Economiștilor din România există, filialele ei există, bani din cotizații se strâng, la privatizarea Editurii Economică, acad. N.N. Constantinescu primise 10% pe care i-a cedat AGER-ului, deci acești 10% din vânzarea cărților de la Editura Economică ar trebui folosiți la terminarea Casei Economiștilor și în plus ar fi trebuit recurs și la sponsori, foarte mulți economiști având propriile lor afaceri și totuși nu s-a făcut nimic, deși în conducerea AGER-ului sunt persoane care ar fi trebuit să se ocupe de această problemă cu atât mai mult cu cât jalonarea dezvoltării economice a României trebuie făcută de economiști care ar trebui să vegheze la terminarea lucrărilor la Casa Economiștilor, care în proiect avea la ultimul etaj și un mic hotel, respectiv câteva camere pentru invitați străini la congresele și conferințele organizate de AGER.

Evident, banii alocați între 1999-2001 de BNR pentru terminarea Casei Economiștilor, un miliard de lei, prin contract cu semnătura din partea AGER a lui Erhan Ioan, ar fi trebuit să fie urmăriți cum sunt utilizați, iar în continuare președintele AGER-ului și vicepreședinții ar fi trebuit să se ocupe de terminarea acestei construcții pentru ca economiștii să poată lucra la AGER în Casa Economiștilor la programe pentru trecerea României de la economia socialistă la cea capitalistă, la un program privind prioritățile economice ale României, la elaborarea unui program economic al României la intrarea în UE, la redresarea economică a României în urma crizei economico-financiare din 2009-2011 și în prezent economiștii ar trebui să lucreze urgent la un program pentru găsirea celor mai bune soluții economice pentru România pentru a învinge în scurt timp criza economică creată de pandemie și a putea rambursa într-o perioadă relativ scurtă împrumuturile și a putea intra în 4-5 ani în rândul țărilor dezvoltate din punct de vedere economic. Iată de ce economiștii români trebuie să fie mai uniți, să termine urgent construcția Casei Economiștilor și să colaboreze la realizarea unui program economic care să scoată România din criza economică actuală. Redresându-se economia românească, vor fi banii necesari pentru îmbunătățirea sistemului medical și sistemului educațional.

ILEANA CONSTANTINESCU

prof. univ. dr. emerit la ASE,

membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință

din România și membru asociat al UZPR

Foto: pixabay.com

[1] N.N. Constantinescu, Învățăminte ale tranziției economice în România, Editura Economică, 1997, pag. 259.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*