◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.04.2024

Premiul Nobel 2018 pentru fizică: minunății din lumea laserelor

Pe 2 octombrie 2018 a fost decernat de către Academia de Ştiinţe din Suedia Premiul Nobel pentru Fizică 2018 „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laser”. Printre câştigători o cercetătoare din Canada – a treia femeia în istoria Nobelului care primeşte acest prestigios premiu în domeniul fizicii.

Ca în fiecare an, zeci de mii de cercetători, dar şi curioşi din lumea întreagă au aşteptat cu mare interes decernarea premiilor Nobel. Anul acesta în domeniul fizicii premiul a fost acordat pentru invenţii care folosesc şi manipulează fascicule laser într-un mod extrem de ingenios, cu aplicaţii şi în alte domenii în afara fizicii, precum biologia sau medicina.

Cei trei premiaţi sunt Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland.

Arthur Ashkin, s-a născut în 1922 în New York, Statele Unite. A obţinut doctoratul în 1952 la Cornell University, SUA si la ora actuala este cercetător la Bell Laboratories din Holmdel, Statele Unite. Ashkin are 96 de ani, record absolut pintre laureaţii Nobel, si a declarat ca nu are timp de interviuri, întrucât este ocupat cu noi experimente. A primit jumătate din premiu (in valoare de circa 1 milion de dolari, pentru inventarea aşa-numitelor pensete optice (optical tweezers) care pot „apuca si manipula” particule, atomi sau molecule cu fascicule laser. Aceste pensete pot inclusiv manipula virusuri, bacterii şi chiar si celule vii, care se pot manevra pentru a fi studiate fară să fie distruse. Aceste pensete folosesc presiunea radiaţie laser pentru a prinde si mişca obiectele de interes; in 1987 Ashkin a publicat un articol in care demonstra cum aceste pensete pot captura bacterii fara sa le dăuneze. Cu pensetele optice se pot deci studia mecanismele care stau la baza vieţii.

Cealaltă jumătate a premiului a fost atribuită lui Gérard Mourou şi Donna Strickland, fiecare primind o patrime din premiu.
Gerard Mourou s-a născut în 1944, în Albertville, Franţa. Şi-a obţinut diploma de doctorat în anul 1973 si a fost conducatorul tezei de doctorat a lui Donna Strickland. In prezent lucrează la École Polytechnique in Franţa si a University of Michigan.

Donna Strickland s-a născut în 1959 în Guelph, Canada, şi a obţinut titlul de doctor în 1989 la Universitatea Rochester din Statele Unite. În prezent, este cercetătoare la University of Waterloo, Canada. Canadianca este a treia femeie care obţine acest premiu, după Maria Goeppert-Mayer și Maria Curie. Maria Goeppert-Mayer a primit acest premiul in 1963 – deci de 55 de ani nu mai a fost o femeie printre laureaţi. In total au fost premiate 210 persoane cu premiului Nobel in fizica intre 1901 si 2018; printre acestea doar trei femei!
Mourou si Strickland au inventat o metoda de a obţine fascicule laser cu impulsuri foarte scurte insa extrem de intense. In anii ’80 se încerca obţinerea acestor impulsuri, insa toate încercările eşuau întrucât amplificarea directa ducea la „arderea” amplificatorului (datorita puterii prea mari a fascicolului laser). Articolul in care au prezentat noua metoda denumita „chirped pulse amplification” a fost publicat in 1985, fiind primul articol al Donnei Strickland, obţinut in urma activităţii desfăşurată ca doctoranda a lui Mourou. Cei doi au inventat metoda in cadrul căreia un impuls laser era mai întâi lungit in timp, ulterior amplificat si in final comprimat in timp, rezultând un impuls extrem de intens insa ultra-scurt. Aceasta tehnica duce la noi oportunităţi in cercetare întrucât permite studiul fenomenelor cu durate de femtosecunde (adică zece la puterea minus 15 secunde), având şi aplicaţii medicale şi industriale importante, precum milioane de intervenţii chirurgicale la ochi care pot fi realizate cu precizie mai mare.
De îndată ce a fost informată de câştigarea premiului Donna Strickland a declarat: „suntem cu adevărat doar trei femei care au primit Premiul Nobel pentru Fizică?” A mai spus ca in lume există multe alte femei care lucrează intens (in acest domeniu) și merită sa fie cunoscute si recunoscute pentru realizările lor.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro

evz.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *