Sintagma din titlu marchează cei 100 de ani scurşi de la 3 august 2019, momentul istoric în care s-a instaurat, la Timişoara, Admininstraţia românească a Banatului, desăvârşind unirea Banatului cu România.
Desigur, Aniversarea de la 1 decembrie 1918 este valabilă şi pentru noi, bănăţenii. Chemarea către bănăţeni de a participa la Adunarea Naţională de la Alba Iulia a avut efectul aşteptat, drept urmare o delegaţie numeroasă formată din reprezentanţi ai comitatelor Timiş, Torontal, Caraş şi Severin s-a îndreptat spre Alba Iulia, exprimându-şi voinţa nestrămutată ca Banatul să facă parte din regatul României, iar gazeta „Românul” în articolul cu titlul Bănăţenii a subliniat că „unirea românilor din Transilvania, Ungaria şi Banat trebuie să se facă fără nici o condiţie”.
Reîntorşi la casele lor, delegaţii timişoreni au constatat cu satisfacţie că parţial, unul din dezideratele lor susţinute la Alba Iulia devenise realitate şi anume în oraş îşi făcuseră apariţia primele detaşamente ale armatei franceze, care au încercat să aplaneze conflictele izbucnite între naţionalităţile care trăiau în zonă. În acest context, în spaţiul bănăţean se crease o situaţie tensionată. Se dorea conform realităţii istorice unirea zonei în graniţele sale istorice şi geografice cu Regatul României, dar existau puternice încercări de zădărnicire a hotărârii de la Alba Iulia de către Regatul sârbo-croato-sloven, statul maghiar şi o parte a locuitorilor de naţionalitate germană, care militau pentru autonomia zonei cuprinse între Mureş, Tisa, Dunăre şi Carpaţi. De abia în luna mai 1919 s-a trecut la înlocuirea administraţiei maghiare cu cea românească, în partea de est a Banatului. Evenimentele s-au desfăşurat apoi conform voinţei majorităţii populaţiei şi a prevederilor Tratatului internaţional semnat în august 1916 de guvernul român şi marile puteri ale Antantei, astfel că la 3 august 2019 este momentul în care efectiv şi Timisoara, împreună cu întregul Banat, intră în componenţa României. Astăzi această dată este declarată ziua Timişoarei. Toate detaliile momentelor istorice importante sunt prezentate în cele 11 articole din revistă de către reputaţi istorici şi cercetători, astfel că toţi cititorii se pot documenta şi pot cunoaşte adevărul istoric.
Remarcăm materialul trimis la redacţie de către scriitorul Ion Marin Almăjan, care se încadrează perfect în tematica propusă, un fragment interesant din cel mai recent roman al său „Orgoliile oraşului regal”(2018, ed. David Press Print), distins cu Premiul Special CENTENAR al Institutului Cultural Român, în anul 2019. Il felicităm şi îi dorim multă sănătate şi putere de muncă în continuare.
Unirea Banatului cu România nu a fost un dar al altor naţiuni şi al tratatelor de pace, ci a fost urmarea firească a dorinţei şi luptei pentru cauza naţională dusă de întregul popor român, de suflarea românească în totalitatea ei.
Horia Ciocârlie