Expoziţia „Monumentele României Mari din București”, care propune publicului o excursie prin Bucureştiul interbelic, atunci când au fost ridicate monumente şi statui care să păstreze memoria celor care s-au jertfit în Marele Război pentru atingerea idealului naţional, va putea fi vizitată, începând de astăzi, până în primăvara anului 2022, la Palatul Suţu.
Potrivit unui comunicat al Muzeului Municipiului Bucureşti, după încheierea războiului, pe hărţile marilor oraşe a apărut un nou tip de monument: „monumentul comemorativ”, care a luat locul celor ce aminteau de oameni de seamă ori celebrau evenimente, aducându-i astfel în prim- plan pe cei mulţi şi necunoscuţi care au pierit.
Demersul muzeografilor urmăreşte cunoaşterea simbolisticii acestor monumente la nivelul publicului bucureştean şi readucerea în prim plan a unor monumente dispărute din spaţiul public. „Complexitatea acestui demers este dată de existenţa monumentelor în diferite locuri, aşa cum sunt cele din pieţe şi de pe artere, cele din cimitire, instituţii, cât şi de monumentele ridicate de comunităţi locale, cum este cazul localităţilor limitrofe care în prezent sunt incluse în oraş”, explică dr. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf, curator al expoziţiei.
Conform acestuia, expoziţia are în centru proiectul Monumentului Unirii Principatelor (1909), al lui Dimitrie Paciurea, care este primul pas în realizarea Marii Unirii, şi este completată de o componentă din domeniul faleristicii. „Vor putea fi văzute în expoziţie şi alte monumente dispărute astăzi, aşa cum sunt cele ale Eroilor Corpului Didactic sau al Infanteriei, ambele demontate în vederea reamplasării atunci când se căuta amplasamentul Monumentului Regelui Ferdinand I în zona Pieţei Victoriei, pentru ca, în final, astăzi nici acesta din urmă să nu mai existe, fiind demolat de către regimul communist”, adaugă muzeograful.
Sunt prezentate monumente ale comunităţilor etnice, precum cea evreiască sau armeană, ai căror membri au participat la război, jertfindu-se pe câmpul de luptă pentru realizarea idealului naţional al patriei adoptive, o altă categorie fiind cea a monumentelor soldaţilor străini care au pierit pe câmpul de luptă.