◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

Dragostea rămâne

O carte ca o spovedanie te acaparează întotdeauna, nu ai scăpare. Totul e să o atingi și să-i răsfiri apoi paginile atent, să i le mângâi cu paginile sufletului tău gata răsfirate, pregătite să primească povestea. E musai să le mângâi, altfel poți speria povestea. Iar o poveste speriată se închide în sine înainte de a începe să-și deșire firul. Cum mângâierea e întotdeauna și un semn al comuniunii, al iubirii, paginile mângâiate vor elibera povestea cuprinsă în ele. Și atunci povestea vine spre tine, e însăși spovedania pe care ești pregătit să o primești, să-ți hrănești ființa cu miezul ființei ei.
Povestea paginilor pe care tocmai le-am mângâiat e tristă de această dată. E o poveste despre fericirea ca sublimare a ființei umane și despre transformarea acestei sublimări în nefericire. Este o poveste despre împlinirea în profesie și în iubire, prin numitorul comun al pasiunii arzătoare, al dăruirii fără limite pentru a da totul și a culege totul din grădina profesiei și din grădina dragostei. Totul însemnând, din nefericire, și tristețe, parcă prea multă tristețe în această poveste.
Cartea VIAȚA CA UN SPECTACOL, ale cărei pagini tocmai le-am mângâiat, oprindu-mă mai mult și chiar revenind asupra unora cu speranța secretă că poate nu este totul adevărat, că poate nu am înțeles eu bine, m-a copleșit, mi-a trecut sufletul prin malaxorul unei experiențe cutremurătoare. Să-ți pierzi ființa iubită, dragostea vieții tale, poate însăși rațiunea ta de a fi, în timp ce faci totul, absolut tot ce e omenește posibil pentru păstrarea ei, este zguduitor de trist, aproape de neînțeles și de nesuportat. Cine îl cunoaște pe Viorel Popescu, renumitul om de radio și autor al acestei cărți, nu îl poate despărți de zâmbetul lui mereu luminos, larg, ca un curcubeu apărut după o năvalnică ploaie. Citindu-i cartea, mă gândesc că el însuși este un curcubeu imens peste ploile întunecate ale vieții. Cartea lui este, în fond, o poveste cuceritoare despre marea dragoste, cea adevărată întotdeauna și niciodată condiționată, mai puternică decât orice.
Din dragoste nemărginită pentru dragostea vieții sale și-a pus puritatea sufletului în paginile acestei cărți, care are puterea să convingă că dragostea reală nu moare niciodată, rămâne ca o nestemată în sufletul celui ce o poartă.

Firiță Carp / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *