Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act despre una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din perioada paleolitică din România, dintr-o campanie de presă negativă a unui important ziar central, campanie care, încet-încet, a început să se extindă și în media audio-vizuală. Colegul nostru Miron Manega a făcut propria cercetare de caz, pe informațiile disponibile din presă, pornind de la articolul denigrator apărut în Libertatea și intitulat „Înscenarea lui Venus! Cum s-a regizat în 2019 cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României: «Am făcut aicea un scenariu, că am găsit-o»!”. Răspunsul său la atacurile sistematice și repetate împotriva acestei descoperiri importante s-au poziționat pe principiul protejării patrimoniului și s-au concretizat într-un articol publicat pe site-ul certitudinea.ro, intitulat „Înscenarea lui Tolontan despre cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României”. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a preluat articolul, din același considerent moral (apărarea patrimoniului național) și l-a publicat pe site-ul organizației. În urma avalanșei de articole denigratoare apărute în același ziar central, echipa de arheologi care a făcut descoperirea, condusă de dr. Elena-Cristina Nițu, a solicitat publicației respective dreptul la replică. Întrucât acest drept nu li s-a acordat iar atacurile au continuat să apară (ba s-au extins și pe pagina web a unui post de televiziune), aceștia au apelat la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România pentru a publica respectivul drept la replică :
COMUNICATUL DE PRESĂ (n.n. drept la replică)
Cercetările arheologice au fost realizate la Piatra Neamț, conform autorizației pentru diagnostic arheologic nr. 239 din data de 28.05.2019, care a presupus evaluare de teren in zona Municipiului Piatra Neamț și localitățile componente (Ciritei, Doamna, Văleni), județul Neamț. Obiectivele menționate în autorizație au fost: cercetări de teren în scopul identificării de noi situri paleolitice. Evaluarea se va concentra în zonele cu depozite loessoide și va implica, unde va fi cazul, realizarea unor sondaje de mici dimensiuni. Cercetarea s-a desfășurat în perioada 17 – 23.06.2019, într-un mic pinten de loess, conservat între o ravenă foarte adâncă, de circa 10 m, și alta în curs de formare. Odată cu începerea săpăturilor, punctul a fost denumit, generic, Piatra Neamț 1 (PN1), acesta nefiind un sit înscris în RAN sau LMI. În perioada 17 – 19.06.2019, prin săpături, a fost descoperit un prim nivel de locuire, săpat integral și atribuit paleoliticului superior târziu, mai exact Epigravetianului. În noaptea de 19 spre 20 iunie 2019 au avut loc inundații catastrofale, cele mai afectate zone fiind Văleni și Bâtca Doamnei, situl nostru situându-se între cele două cartiere ale orașului Piatra Neamț. Există nenumătate dovezi în toată presa despre acest eveniment (a se vedea, spre exemplu, https://www.libertatea.ro/stiri/inundatii-in-piatra-neamt-dupa-avertizarea-de-cod-rosu-15-persoane-au-fost-evacuate-2671645
În această atmosferă, echipa de cercetare, fiind cazată pe strada Pârâul Doamnei, în mijlocul inundațiilor, a fost nevoită să plece din Piatra Neamț în după-amiaza zilei de 20 iunie, pentru că podurile din zonă riscau să se prăbușească. Pe data de 21 iunie, știind că locul în care săpam era în mare pericol de distrugere, i-am trimis pe doi colaboratori, care lucrau cu noi încă din 2018, să verifice starea depozitului. Au constatat care este situația și au procedat la curățarea locului, cu acordul nostru, depozitul riscând să se prăbușească. În acest context, au observat existența unui obiect ciudat pe marginea depozitului, zonă care era cea mai expusă și afectată de ploi. Au ținut legătura telefonic cu noi, au observat că era o statuetă, iar din acel moment ei nu au intervenit în sit, cum nici anterior nu o făcuseră, doar au consolidat depozitul, care risca oricând să alunece. Echipa s-a întors la Piatra Neamț, chiar în acea zi, fiind prezentă pe sit la lăsarea întunericului, constatând poziția in-situ a statuetei. Evaluarea situației, la fața locului, de către echipa de arheologi, a condus la concluzia clară că este necesară recuperarea artefactului din cauza posibilității prăbușirii depozitului, în ciuda consolidării malului. Prelevarea statuetei, în seara de 21 iunie, a fost făcută de către arheologi.
Pentru a clarifica situația, facem cunoscut opiniei publice că nu au existat interferențe de natură profesională a celor doi colaboratori, iar echipa de arheologi este singura care a gestionat situația. Mai exact, pe 22 iunie, statueta a fost repusă în poziția inițială, luându-se măsurile de protecție și conservare pentru a se evita o deshidratare bruscă a obiectului, prin acoperirea ei cu o folie de staniol, și nu îngropată, așa cum s-a afirmat. În acest context, au fost efectuate săpături, cu ocazia cărora s-a constat existența, la nivelul statuetei, a unei vetre, dar și cărbuni, material osteologic și litic. Cercetarea s-a realizat conform standardelor și procedurilor în arheologie, rezultând o documentație tipică oricărei cercetări arheologice, inclusiv filme pentru consemnarea contextului arheologic. Prin urmare, statueta are un context arheologic clar. De asemenea, au fost prelevate probe pentru datări (cărbune și material osteologic).
În ceea ce privește autenticitatea statuetei, asupra ei s-au făcut analize de microscopie pentru identificarea tuturor stigmatelor, utilizându-se inclusiv un microscop digital cu fibră optică Keyence VHX-600, care are putere de mărire între 20 și 200X (mărește de 200 de ori). Microscopul se află în dotarea Departamentului de Istorie al Facultății de Științe Umaniste din Târgoviște, și a fost utilizat cu aprobarea decanului, prof. univ. dr. Mircea Anghelinu. Expertiza respectivă a fost realizată la acest microscop și de unul dintre cei mai importanți specialiști în identificarea urmelor de prelucrare și utilizare pe diverse materiale paleolitice, dr. Nejma Goutas (CNRS, ArScan, UMR-7041, Ethnologie Prehistorique, Franța). Analiza suprafeței și a stigmatelor de prelucrare dovedește autenticitatea statuetei.
Nedumerirea colectivului este cu atât mai mare cu cât autenticitatea statuetei este contestată de persoane care nu au văzut piesa. În final, considerăm că informațiile lansate în spațiul public nu au suport științific, fiind simple speculații și un atac nedemn la adresa Domnului prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (https://www.researchgate.net/profile/Carciumaru_Marin).
Rezultatele tuturor analizelor vor fi publicate în studii științifice.
Echipa de arheologi care au participat la cercetări