Miliarde de oameni de pe Terra suferă din pricina consecințelor încălzirii globale și ale condițiilor meteorologice extreme: emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie au crescut cu 6% în 2021 – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, eliminând complet scăderile emisiilor legate de pandemie.
Pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie să atingă vârful înainte de 2025, apoi să scadă cu 43% până în 2030, ajungând la zero net până în 2050. În prezent, se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră vor crește cu aproape 14% în acest deceniu, iar în 2022, se estimează că 17 milioane de tone de plastic vor fi deversate în oceane, o cifră care se așteaptă să se dubleze sau să se tripleze până în 2040…
Încălzirea oceanelor
Potrivit unui nou studiu publicat în Advances in Atmospheric Sciences, oceanele Pământului au avut încă un an record în 2021 (cf site-ul Oceanele sunt mai calde decât au fost vreodată, avertizează specialiștii (descopera.ro), postat pe 15 ianuarie 2022): cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, toate corpurile de apă majore din întreaga lume înregistrând temperaturi record pentru primii 2.000 m de apă măsurată de la suprafață și aceasta în ciuda apelor care se răcesc în Pacific, grație curentului oceanic La Niña. În perioada 2019-2021, „conținutul de căldură oceanică a crecut neîncetat la nivel global, iar acesta este un indicator principal al schimbărilor climatice induse de om”, a declarat Kevin Trenberth, climatolog la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică din Colorado (SUA), coautor al studiului.
Oceanele sunt mai calde, ceea ce duce la apariția unei serii de noi modele meteorologice îngrijorătoare, inclusiv megafurtuni, uragane devastatoare și inundații severe. Oceanele sunt în prima linie, captând prin mecanimse proprii și transportând aproape o treime din gazele dăunătoare (în prinipal, bioxid de carbon), gaze eliberate de activitățile umane în atmosferă.
Efectul de încălzire a fost cel mai vizibil în oceanele Atlantic și de Sud, potrivit cercetătorilor; nici Pacificul nu a fost cruțat și a cunoscut creșteri ale temperaturii sale în ultimii 30 de ani: „Până când vom ajunge la zero emisii nete, acea încălzire va continua și vom continua să doborâm recordurile de conținut de căldură din ocean, așa cum am făcut anul acesta”, a declarat și Michael Mann, coautor al studiului menționat, cercetător în domeniul climei la Penn State University (SUA).
Lanțul trofic în ansamblul său se prăbușește
După 130.000 de ani de evoluție a vieții pe Pământ, ne aflăm în mijlocul unei crize de biodiversitate în masă: întregul lanț trofic conturat în acești ani se prăbușește – o echipă internațională de cercetători, care a folosit învățarea automată pentru a contura un trecut detaliat și un viitor a ceea ce se întâmplă cu rețelele trofice atunci când mamiferele terestre dispar a ajuns la următoarea concluzie (vezi site-ul Întregul lanț trofic se prăbușește, avertizează cercetătorii! – descopera.ro, postat pe 17 septembrie 2022): „Deși au dispărut doar aproximativ 6% dintre mamiferele terestre în această perioadă, estimăm că au dispărut mai mult de 50% dintre legăturile rețelei trofice ale mamiferelor, iar mamiferele cu cea mai mare probabilitate de a scădea, atât în trecut, cât și în prezent, sunt esențiale pentru complexitatea rețelei trofice a mamiferelor”, a declarat Evan Fricke, ecolog și autor principal al studiului.
Ecosistemele se bazează pe interconectare: albinele polenizează florile, prădătorii mănâncă prada și așa mai departe. Dar, aceste rețele, deși foarte evoluate, sunt delicate în ansamblul lor: dacă dispare o singură legătură, un efect de undă se simte în întregul lanț trofic, ca într-un sistem cu autoreglare. Pe măsură ce se pierd mai multe specii, acel echilibru devine din ce în ce mai fragil, până când întreg lanțul trofic se prăbușește. „Atunci când dispare un animal dintr-un ecosistem, pierderea lui se răsfrânge în rețeaua de conexiuni care leagă toate speciile din acel ecosistem”, a adăugat Evan Fricke.
Pentru a ajunge la concluziile lor, cercetătorii au folosit un sistem de învățare automată, antrenat „folosind date din observațiile moderne ale interacțiunilor prădător-pradă” – învățarea automată nu este întotdeauna perfectă, iar autorii studiului la care ne referim susțin că programul lor a arătat o acuratețe promițătoare: „Această abordare ne spune cine mănâncă pe cine astăzi, cu o acuratețe de 90%, care ne permite să modelăm interacțiunile prădător-pradă pentru specii dispărute”, a menționat și Lydia Beaudrot, coautoare principală a studiului.
Muștarul de Dijon – studiu de caz
Condimentul favorit al francezilor și nu numai, muștarul de Dijon, este greu de găsit în această perioadă, iar pe rafturile supermarketurilor există afișe care îi avertizează pe norocoșii care îl mai găsesc că pot cumpăra o singură bucată (vezi site-ul Căldura din Canada i-a lăsat pe francezi fără condimentul favorit (descopera.ro), postat pe 19 septembrie 2022): valul de căldură din Canada, principalul producător mondial de semințe de muștar, este de vină pentru lipsa muștarului de Dijon de pe rafturile magazinelor alimentare. Canada furnizează aproximativ 80 la sută din semințele de muștar folosite de producătorii francezi pentru fabricarea mușatrului de Dijon, restul provenind în principal din Burgundia, o regiune din Franța. Dar, seceta a redus recolta canadiană la jumătate în 2021. Acum, producătorii francezi de muștar își propun să stimuleze producția acasă, în Burgundia: „Este foarte important să creștem această cotă, astfel încât să putem face față riscurilor meteorologice care diferă de la o țară la alta”, a declarat Luc Vandermaesen, președintele Asociației Muștarului din Burgundia, un grup industrial.
Regiunea Dijon este renumită pentru semimțele sale de muștar încă din Evul Mediu, dar producția a fost decimată de dăunători, deoarece substanțele chimice folosite pentru a-i distruge au fost interzise. Producția a scăzut între anii 2017 și 2021 de la 12.000 la 4.000 de tone! În iunie 2022, producătorii locali au fost îndemnați să dubleze suprafața plantată cu semințe de muștar, până la 10.000 de hectare.
Reorganizarea dramatică a vieții pe Pământ
Încălzirea oceanelor din cauza schimbărilor climatice va duce la dispariția multor specii de pești, indică un nou studiu realizat sub auspiciile Rutgers University, New Jersey (SUA), ai cărui specialiști au constatat că, pe măsură ce temperaturile se încălzesc, interacțiunile prădător-pradă împiedică unele specii să mai existe. Concluziile acestui studiu arată cum nu numai speciile mari și pescăriile importante din punct de vedere comercial se deplasează în afara arealelor istorice, pe măsură ce clima se încălzește și că speciile nu vor fi la fel de abundente nici măcar în noile lor arii geografice. „Ceea ce sugerează acest lucru din perspectiva pescuitului este că, deși speciile pe care le pescuim astăzi vor fi acolo mâine, ele nu vor mai cunoaște aceeași abundență: încălzirea climatică, împreună cu dinamica rețelei alimentare, a afectat semnificativ biodiversitatea”, a declarat co-autorul studiului, Malin Pinsky, profesor asociat în cadrul Departamentului de Ecologie, Evoluție și Resurse Naturale de la Rutgers University.
Studiile anterioare s-au concentrat pe impactul schimbărilor climatice asupra speciilor individuale, iar aceste proiecții au oferit o perspectivă asupra compoziției comunităților oceanice, într-o lume în curs de încălzire; aceste studii au eșuat în mare măsură să ia în considerare modul în care interacțiunile dintre rețelele alimentare afectează ritmul schimbărilor. Noul studiu a analizat interacțiunile trofice pentru a determina modul în care schimbările climatice influențează aria de răspândire a speciilor. Utilizând modele computerizate sofisticate, cercetătorii au stabilit că interacțiunile prădător-pradă determină multe specii, în special prădătorii mari, să-și schimbe aria de răspândire mai lent decât clima. „Modelul sugerează că, în următorii 200 de ani de evoluție a climei planetei noastre, speciile marine se vor reorganiza în mod continuu și vor fi în curs de a-și schimba aria de răspândire, în urma schimbărilor de temperatură, iar acest lucru este valabil în special pentru cele aflate în vârful rețelei trofice” a declarat autorul principal al studiului, E. W. Tekwa, de la Universitatea British Columbia (Canada). Pe măsură ce clima se încălzește, milioane de specii se deplasează spre poli, într-o reorganizare dramatică a vieții pe Pământ: înțelegerea de către noi, Oamenii, a acestei dinamici a ignorat în mare măsură o caracteristică cheie a vieții – animalele și alte organisme trebuie să se hrănească.
Cercetătorii au completat această lacună de cunoștințe examinând modul în care nevoia de hrană afectează mișcările speciilor și au dezvoltat un model care a inclus parametri precum metabolismul, dimensiunea corpului și intervalele de temperatură optimă. Prin luarea în considerare a schimbărilor climatice, modelul creat a arătat că interacțiunile trofice dinamice împiedică capacitatea speciilor de a reacționa rapid la încălzirea temperaturilor. De asemenea, au descoperit că cei mai mari prădători rămân mai mult Timp decât prada mai mică în habitatele istorice.
Emilian M. Dobrescu / UZPR