◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Nicolae Iorga, conferențiar la Radio România

La 10 martie 1929 debuta, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (numele din epocă al postului național), cel mai de seamă conferenţiar al Radioului, Nicolae Iorga. Selecții din conferințele  lui Iorga intitulate Sfaturi pe întunerec au apărut în timpul vieții autorului, în 2 volume: Sfaturi pe întuneric: Conferinţe la radio, Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Carol II”, vol I, 1936; vol II, 1940.

Conferințele sale din perioada 1931–1940 au fost reunite în volumul ”Sfaturi pe întunerec”, îngrijit de Sanda și Valeriu Râpeanu (prima ediție integrală, Sfaturi pe întunerec. Conferinţe la Radio, 1931 – 1940”, București, Editura Casa Radio, colecția ”Biblioteca Radio”, seria ”Magister”, 2001).

„Cum suna o conferinţă ţinută de Nicolae Iorga? La început, vocea îi era molcomă, liniştită, apoi din ce în ce mai învolburată, pe măsură ce «se ambala» pe un subiect. Se spune că N. Iorga avea un extraordinar dar al al improvizaţiei, el niciodată nu-şi scria discursul pe care avea să-l ţină la microfon. Nu avea la el decât o bucăţică de hârtie pe care scria cuvintele-cheie ale temei pe care urma să o dezbată. Tudor Teodorescu Branişte are o amintire despre modul în care Iorga îşi pregătea conferinţele: «Mi s-a întâmplat de câteva ori să mă aflu la Radio când era programat Iorga copleşit de munca de fiecare zi, venea grăbit, în ultimul moment dar întotdeauna la timp. Strângea mâinile celor care îl întâmpinau, arunca pe un scaun pălăria şi servieta şi intra în cabină. Se aşeza pe scaun şi scoţând din buzunarul vestei un petic de hârtie de dimensiunile unei cărţi de vizită, pe care erau însemnate cu slova lui măruntă trei-patru cuvinte ca puncte de reper, începea să vorbească, întâi cuvintele veneau cu oarecare pauze între ele. Îndată ce se încălzea, frazele se alcătuiau tot mai repezi, tot mai înaripate. Nu ridica niciodată glasul, ca la tribună. Păstra tonul unei discuţii amicale cu ascultători nevăzuţi.»” – Gabriela Simon, ”Nicolae Iorga in integrum””Cotidianul”, 26 iunie 2001.n. iorga sfaturi pe intunerec

”Ediţia recent apărută la Editura Casa Radio a Societăţii Române de Radiodifuziune, în excelente condiţii grafice, are meritul esenţial de a fi reprodus integral nu numai cele două volume din 1936 şi 1940, ci şi cele cincizeci de conferinţe care n-au fost incluse în aceste volume, rămânând în periodice greu accesibile. Aşadar, dispunem acum de cea dintâi ediţie integrală a Sfaturilor pe întunerec ale lui N. Iorga. Ediţia a fost realizată potrivit celor mai riguroase norme filologice şi istorico-literare specifice ediţiilor critice. Pe lângă un substanţial Studiu introductiv, semnat numai de Valeriu Râpeanu, ediţia cuprinde un amplu şi temeinic capitol de Note şi comentarii, elaborat de cei doi editori, în care se fac precizări de ordin bibliografic, indicându-se pentru fiecare conferinţă în parte data publicării în revista «Neamul Românesc», după stenogramele difuzării la Radio, ştiut fiind faptul că N. Iorga nu prezenta un text scris, ci vorbea liber, spontan, apoi se oferă relaţii despre consemnarea conferinţelor în Bibliografie Radiofonică Românească, apărută în două volume, în 1998 şi 2000, se reproduc, unde e cazul, însemnările cărturarului din Memorii, privind activitatea sa la Radio, deosebit de utile şi interesante fiind lămuririle referitoare la contextul social-politic şi cultural al epocii, la unele evenimente şi personalităţi. Capitolul de Note şi comentarii se încheie cu datele biografice esenţiale ale lui N. Iorga şi cu reproducerea principalelor comentarii consacrate ediţiilor succesive din Sfaturi pe întunerec.
În ansamblul lor, conferinţele radiofonice au o semnificaţie profundă, definindu-l pe N. Iorga drept o impunătoare conştiinţă românească a epocii sale, impresionând prin forţa de a pătrunde în tainele şi substanţialitatea tuturor fenomenelor existenţiale, din trecut şi din prezentul vremii sale, de ordin istoric, cultural, artistic, religios, politic, filosofic, estetic, economic, juridic, etnografic, didactic, psihologic etc. […]” – 
Teodor Vârgolici, N. Iorga – Sfătuitor al neamului românesc”Adevărul literar și artistic”, 13 noiembrie 2001.

 

leviathan.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *