Astăzi, 10 iulie 2021 se împlinesc 555 de ani (10 iulie 1466), de când, conform Letopisețelor putnene și Cronicii moldo-polone, Ștefan cel Mare punea piatra de temelie a Mănăstirii Putna (jud. Suceava), întâia și cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ștefan cel Mare, concepută în plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod și familia sa.
Despre începutul mănăstirii, manuscrisul Letopisețului de la Putna II ne spune: „În anul 6974 [1466] iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna”. La data de 3 septembrie 1469, în prezența domnului, a familiei sale, a marilor boieri și a multor credincioși moldoveni, a avut loc fastuoasa ceremonie a sfințirii Mănăstirii Putna. Serviciul divin a fost oficiat de mitropolitul Teoctist al Moldovei și de episcopul Tarasie al Romanului, „fiind de față – după cum spun Analele putnene – egumenii tuturor mănăstirilor și întreg clerul preoțesc în număr de 64”.