Născut la 29 iunie 1965, în localitatea Gârbăul Dejului, comună Căşeiu, din judeţul Cluj, Ovidiu Purdea-Someş este unul dintre cei mai cunoscuţi, apreciaţi şi îndrăgiţi interpreţi de folclor din Ardeal.
Adolescent fiind, a înclinat spre o carieră militară, absolvind în anul 1983 Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, iar în 1986 a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi din Sibiu. Nu a fost mulţumit doar cu atât, ajungând în 1997 să fie licenţiat în antropologie şi filozofie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
În decursul anilor a fost redactor-şef al ziarului Diviziei 4 Infanterie „Gemina” – ORIZONT MILITAR şi redactor-şef al Revistei Forţelor Terestre. De asemenea, a fost realizator al unor emisiuni la TVR 3 şi la TVR Cluj.
Pasiunea pentru muzică (în general) şi pentru folclorul românesc (în special) a avut-o încă din copilărie, urcând pe scenă, la început, cu ocazia unor serbări şcolare. În anul 1994 a participat, ca solist vocal, la primul concurs de interpretare a cântecului de cătănie, obţinând un binemeritat premiu II. Talentul şi pasiunea pentru cântecul popular nu i-au mai dat pace, îndemnându-l să culeagă melodii populare originale din satele aflate în zona lui natală, să urce tot mai des pe scenă, cu ocazia unor spectacole şi să-şi formeze un repertoriu propriu. A reuşit să fie tot mai cunoscut şi apreciat. În anul 2005 a fost nominalizat între primii 10 artişti clujeni ai anului respectiv, în cadrul galei CLUJENI DE NOTA 10.
Puţini dintre cei care îi apreciază activitatea artistică ştiu că Ovidiu Purdea-Someş este şi scriitor. Are publicate mai multe volume de versuri. Este autorul unor interesante interviuri incluse în trei volume, purtând titlul „Şi VIP-urile au fost soldaţi “, în care sunt consemnate amintirile din armată a peste 100 de personalităţi. A fost inclus în „Dicţionarul cu poeţi” şi în volumul intitulat „Poeţi clujeni contemporani”.
Ca om, iubeşte florile, este pasionat de poezie şi de fotografie, simţindu-se bine când este înconjurat de prieteni.
Ovidiu Purdea-Someş îşi aminteşte de anii copilărie, i când mama lui mergea în oraşul Dej, după pâine, iar când se întorcea acasă, uitând să ducă bomboane copilului, se scuza spunând că nu a putut lua bomboane „că-i Someşul mare”. Ovidiu spunea atunci: „lasă că mă fac eu mare şi trec Someşul”. Când a crescut şi-a adăugat la numele şi prenumele său, cuvântul Someş, astfel încât toţi iubitorii de folclor sunt siguri că el se numeşte Ovidiu Purdea-Someş. Şi nu sunt puţini!
În final, îmi permit să citez câteva versuri dintr-o minunată poezie ce-i aparţine: „Mâine voi pleca în Bucovina/Şi am să duc zâmbetul tău peste munţi. /Tu o să rămâi acasă să-mi spui/Cât de pustiu e oraşul fără mine.”… „Până la Poiana Stampei/Am să te înconjor într-un ochi de lumină. /Ţie de munţi ţi-e teamă, ştiu asta/Şi te-ai ghemui din nou/În braţele mele.”
Ioan Vasiu/UZPR