default-logo
BREAKING NEWS
Agențiile de presă din Europa, decise să învingă presiunea războiului şi dezinformarea Membrii Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), reuniţi la conferinţa cu tema „Realitate şi ficţiune în timpul războiului şi al pandemiei de COVID-19”, desfăşurată la Sarajevo, au discutat despre posibile soluţii la criza informaţională în contextul actual, în care societatea este sub presiunea războiului, coronavirusului şi dezinformării. Clemens Pig, preşedintele EANA şi CEO al agenţiei de presă din Austria APA, a spus în deschiderea conferinţei că „orice război, încă de la început, este şi un război al informaţiei”. El s-a declarat optimist, exprimându-şi încrederea că tehnologia va fi aliatul agenţiilor de presă în lupta împotriva fake news. „Tehnologia este foarte importantă pentru noi şi pentru evoluţie, dar şi pentru verificarea ştirilor şi combaterea fake news”, a subliniat şeful APA. CEO-ul Fundaţiei Thomson, Caro Kriel, a remarcat că „informaţia poate salva vieţi atunci când este adevărată, în schimb poate strica totul atunci când este greşită”. Ea a afirmat că dezinformarea în Rusia a început în 2014. La rândul său, CEO-ul agenţiei de presă germane dpa, Peter Kropsch, a punctat că presiunea economică este o ameninţare pentru presă, care, din motive financiare, ar putea deveni controlabilă, şi a adăugat că independenţa este cea mai importantă valoare pe care agenţiile de presă o au şi care trebuie păstrată. Wojtek Surmacz, preşedintele agenţiei de presă din Polonia PAP, a evidenţiat faptul că reţelele de socializare nu reprezintă surse de încredere şi că publicul ar trebui să nu confunde o sursă reală precum o agenţie de presă cu platformele de socializare. Conferinţa găzduită de agenţia de presă din Bosnia-Herţegovina FENA a beneficiat şi de un mesaj video din partea Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, care a subliniat importanţa informaţiilor verificate, acestea fiind „cea mai bună soluţie împotriva propagandei”: „Uniunea Europeană nu a făcut niciodată atât de mult pentru a proteja presa, iar asta e ceea ce democraţia ar trebui să facă. Comisia Europeană pregăteşte Actul european pentru libertatea presei […] şi creşte finanţarea pentru jurnalişti, parteneriate şi proiecte media”. La finalul conferinţei, Claudia Victoria Nicolae, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, şi Branka Gabriela Vojvodic, directorul general al agenţiei croate de presă HINA, au semnat un acord de parteneriat între cele două agenţii privind schimbul de informaţii. EANA a fost înfiinţată la 21 august 1956, în urma unei conferinţe care a avut loc la Strasbourg. Alianţa reprezintă un forum pentru cooperare şi schimb de informaţii între agenţiile de presă europene şi cuprinde peste 30 de agenţii membre, care promovează respectarea drepturilor de autor, accesul la informaţie, dezvoltarea tehnologiei de transmitere a acesteia şi libertatea presei. AGERPRES este membră EANA din 1996.

Platon spunea: „Până și zeilor le plac glumele”

În Coran se spune: „Cel care își face prietenul să râdă merită să se ducă în Rai”.

Iar începând cu secolul al XIV-lea, chiar și comunitatea medicală recunoaște puterea vindecătoare a râsului.

Cercetarea intensă asupra „terapiei prin râs” a început în momentul în care Norman Cousins a publicat un articol în Jurnalul englez de medicină în 1976. În 1979 acest articol a devenit primul capitol al cărții Anatomia bolii, în care menționa că în 1964 a fost diagnosticat cu boala spondylitis (inflamația acută a șirei spinării), cu șanse 1 la 500 de recuperare. Realizând faptul că gândurile negative și atitudinea negativă pot duce la boală, el și-a dat seama că atitudinea pozitivă poate avea efect contrar. Aşa că a plecat din spital și a stat într-un hotel unde a luat doze mari de vitamina C și s-a uitat permanent la comedii și emisiuni umoristice, inclusiv gen Camera ascunsă. A aflat că 10 minute de râs echivalează cu 2 ore de somn fără dureri. Prin asta a dovedit că râsul este cel mai bun medicament și a demonstrat relația dintre trup și suflet.

William Fry, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford, subliniază că un copil la grădiniță râde în medie de 300 ori pe zi. La vârsta adultă, media scade la 17 ori pe zi. De unde această diferență? Luăm viața prea în serios? Nu ar fi cumva timpul să învățăm să ne relaxăm?
Cărțile de dezvoltare personală spun că nu încetăm să râdem pentru că îmbătrânim, ci îmbătrânim pentru că încetăm să râdem.

Cele cinci simțuri ale noastre nu sunt suficiente pentru o viață ideală. Trebuie să ne folosim de cel de-al șaselea simț: simțul umorului. Umorul nu se referă numai la a spune glume, ci este un mod de a vedea viața. Putem râde de greșelile și suferința noastră. Și putem fi sinceri în legătură cu viața noastră fără a o lua prea în serios.

Beneficiile râsului sunt nenumărate. De aceea ar fi extraordinar să facem eforturi să râdem pe parcursul zilei. Și desigur, să râdem **CU oamenii, nu DE oameni. Să râdem de ce FAC **oamenii, nu de ce SUNT ei.

Sa râdem nu numai ca să ne ușurăm greutățile noastre, ci să-i ajutăm și pe cei din jur să treacă mai ușor peste greutăți.

Beneficiile râsului

1. Când râzi de tine, îi dezarmezi pe cei care vor să râdă de tine și eviți posibile confruntări.

2. Râsul dizolvă tensiunile, stresul, anxietatea, iritația, mania și depresia. După o repriză de râs, experimentăm o stare de bine extraordinară. Și să ne aducem aminte un lucru: dacă nu poți să râzi pe seama unui lucru, nu poți trăi cu acel lucru în viața ta.

3. Cercetările medicale au demonstrat că râsul întărește sistemul imunitar. Studiul comportamentului și al felului în care creierul afectează sistemul imunitar se numește psihoneuroimunologie. Deși încă la început, această ramură a medicinei începe să câștige teren în încercările de a înțelege relația dintre minte și corp.

4. Râsul reduce durerea prin eliberare de endorfine, care sunt mai puternice decât cantitatea echivalenta de morfină.

5. Umorul ajută la integrarea celor două emisfere ale creierului: emisfera stângă este folosită pentru descifrarea bancului, iar emisfera dreaptă interpretează dacă bancul a fost sau nu amuzant.

6. Râsul adaugă savoare vieții.

7. Simțul umorului atrage dupa sine mai multă productivitate, mai multă comunicare și un joc de echipă mult mai eficient.

8. Tuturor ne plac persoanele care ne fac să râdem. Cu cât împărtășești mai mult din simțul umorului, cu atât vei avea mai mulți prieteni.

9. Umorul este echilibrul pentru momentele când trecem prin greutăți.

10. Râsul este echivalent cu exercițiile fizice (în cantitate mică). E ca un masaj al tuturor organelor corpului.

11. Simțul umorului te ajuta să accepţi inevitabilul, să faci față provocărilor și să ieși din orice situație zâmbind.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.