◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

UNICEF. Sărăcia copiilor, la cote fără precedent

COVID-19 afectează copiii la o scară fără precedent, provocând cea mai mare criză resimţită de copii pe care a cunoscut-o UNICEF în toată activitatea sa de 75 de ani, afirmă agenţia ONU dedicată copiilor într-un raport.

Documentul estimează că alte 100 de milioane de copii trăiesc acum în sărăcie din cauza pandemiei, o creştere de 10 procente faţă de anul 2019.

Raportul „Preventing a lost decade: Urgent action to reverse the devastating impact of COVID-19 on children and young people” (Prevenirea unui deceniu pierdut: acţiuni urgente pentru contracararea impactului devastator al COVID-19 asupra copiilor şi a tinerilor) prezintă diferitele moduri în care COVID-19 periclitează decenii întregi de progrese realizate în vederea eliminării provocărilor majore vizând copiii, precum sărăcia, sănătatea, accesul la educaţie, nutriţia, protecţia copilului şi bunăstarea mintală. Documentul avertizează că, la aproape doi ani de la debutul pandemiei, impactul COVID-19 devine tot mai amplu, ceea ce adânceşte sărăcia, intensifică inegalităţile şi ameninţă drepturile copilului la un nivel fără precedent, se arată într-un comunicat al UNICEF.

Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore, a afirmat că pandemia de COVID-19 este cea mai mare ameninţare la adresa progreselor realizate pentru copii în ultimii 75 de ani.

„De-a lungul întregii noastre activităţi, UNICEF a contribuit la crearea unui mediu mai sănătos şi mai sigur pentru copiii din întreaga lume, obţinând rezultate extraordinare pentru milioane de copii. Aceste realizări sunt acum în pericol. Pandemia de COVID-19 este cea mai mare ameninţare la adresa progreselor realizate pentru copii în toţi cei 75 de ani de activitate. În timp ce numărul copiilor flămânzi, neşcolarizaţi, abuzaţi, săraci sau obligaţi să se căsătorească este în creştere, numărul copiilor care au acces la servicii medicale, vaccinuri, hrană suficientă şi servicii esenţiale este în scădere. Într-un an în care ar trebui să privim înainte, facem paşi înapoi”, a afirmat Henrietta Fore.

Raportul estimează că va fi nevoie de şapte sau opt ani pentru a se reveni la rata sărăciei infantile de dinaintea COVID-19. „Documentul estimează că alte 100 de milioane de copii trăiesc acum în sărăcie multidimensională din cauza pandemiei, o creştere de 10 procente faţă de anul 2019. Aceasta înseamnă aproximativ 1,8 copii pe secundă de la mijlocul lui martie 2020. Mai mult, raportul atenţionează că avem o cale lungă de parcurs pentru a recupera terenul pierdut – chiar şi cel mai optimist scenariu prevede că va fi nevoie de şapte sau opt ani pentru a ne redresa şi a reveni la rata sărăciei infantile de dinaintea COVID-19. Raportul prezintă şi alte dovezi ale regresului, afirmând că numărul copiilor care trăiesc acum în gospodării ce se confruntă cu sărăcie monetară a crescut cu aproximativ 60 de milioane faţă de situaţia de dinaintea pandemiei. În plus, în 2020, peste 23 de milioane de copii au ratat vaccinuri esenţiale – o creştere de aproape patru milioane faţă de 2019 şi cel mai mare număr înregistrat în ultimii 11 ani.

Sursa citată menţionează că şi înaintea pandemiei, la nivel mondial, în jur de un miliard de copii sufereau din cauza a cel puţin unei forme de lipsuri severe, neavând acces la educaţie, sănătate, locuinţe, nutriţie, salubritate sau apă.

UNICEF menţionează că numărul lor este în creştere acum, când redresarea inegală accentuează diferenţele tot mai profunde dintre copiii înstăriţi şi cei săraci, cei mai afectaţi fiind copiii cei mai marginalizaţi şi mai vulnerabili.

Raportul precizează că în punctul maxim al pandemiei, peste 1,5 miliarde de elevi se aflau în afara sistemului de învăţământ din cauza închiderii şcolilor la nivel naţional. În plan mondial, aproape 80% dintre cursuri nu s-au putut desfăşura cu prezenţă fizică din cauza închiderii şcolilor în primul an de criză.

De asemenea, tulburările de sănătate mintală afectează peste 13% dintre adolescenţii în vârstă de 10–19 ani din întreaga lume. Până în octombrie 2020, pandemia perturbase sau întrerupsese funcţionarea serviciilor critice de sănătate mintală în 93% dintre ţările lumii.

UNICEF consideră că până la finalul deceniului, este posibil să aibă loc alte 10 milioane de căsătorii timpurii ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Raportul notează că numărul copiilor exploataţi prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creştere de 8,4 milioane de copii în ultimii patru ani. De asemenea, alte 9 milioane de copii riscă să devină victime ale exploatării prin muncă până la finele anului 2022 din cauza creşterii nivelului de sărăcie provocate de pandemie.

În punctul maxim al pandemiei, 1,8 miliarde de copii trăiau în 104 ţări în care au fost serios perturbate serviciile de prevenire a violenţei şi de intervenţie în caz de violenţă.

50 de milioane de copii suferă de emaciere, cea mai gravă formă de malnutriţie, iar numărul lor s-ar putea să crească cu 9 milioane până în 2022 din cauza impactului pandemiei asupra alimentaţiei copiilor, a serviciilor de nutriţie şi a practicilor de hrănire.

“Pe lângă pandemie, raportul atrage atenţia asupra altor ameninţări ce pun serios în pericol drepturile copilului. La nivel global, 426 de milioane de copii – aproape unu din cinci – trăiesc în zone în care se înteţesc conflictele, având un impact tot mai mare asupra civililor şi afectând copiii într-un mod disproporţionat. Femeile şi fetele sunt expuse celui mai mare risc de violenţă sexuală din cauza conflictelor. Nevoile umanitare sunt provocate de conflicte în proporţie de 80%. De asemenea, aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre copiii lumii – trăiesc în ţări ce prezintă un <<risc extrem de ridicat>> în ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice”, a mai transmis comunicatul UNICEF.

Sursa citată a precizat că UNICEF continuă să facă apel la:realizarea de investiţii în protecţia socială, capitalul uman şi o redresare incluzivă şi durabilă; stoparea pandemiei şi neutralizarea regresului alarmant în domeniul sănătăţii şi nutriţiei copilului, inclusiv prin folosirea rolului vital al UNICEF în distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19;  realizarea unei reconstrucţii mai solide, asigurând fiecărui copil o educaţie de calitate, protecţie şi sănătate mintală; dezvoltarea capacităţii de rezilienţă pentru o mai bună prevenire, intervenţie şi protecţie a copiilor în situaţii de criză, inclusiv prin abordări noi ce vizează eliminarea foametei, protejarea copiilor împotriva schimbărilor climatice şi reconfigurarea cheltuielilor în caz de dezastru.„Într-o perioadă caracterizată prin pandemie globală, intensificarea conflictelor şi agravarea schimbărilor climatice, este cu atât mai important să dăm întâietate copiilor. Ne aflăm la o răscruce de drumuri. În efortul de a ne trasa parcursul comun pentru următorii 75 de ani alături de guverne, donatori şi alte organizaţii, trebuie să punem copiii pe primul loc pe lista investiţiilor şi pe ultimul loc pe lista restricţiilor financiare. Viitorul nostru depinde de priorităţile pe care le stabilim în prezent”, a mai declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *