Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în parteneriat cu Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara și cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, a organizat în ziua de 20 decembrie 2018, un eveniment cultural cu o profundă semnificație patriotică: a fost lansat numărul 24 al revistei de etnografie și folclor Miorița. Evenimentul, dedicat Centenarului Marii Uniri, a adus în atenția publicului una dintre cele mai apreciate reviste consacrate cercetării și promovării spiritualității populare românești din județul Hunedoara.
De aproape trei decenii, din 1994, revista Miorița a devenit o emblemă, o carte de vizită a etnografiei și folclorului hunedorean, grație unor nume de prestigiu care au trudit zi de zi ca să aducă la lumină comori ale spiritualității rurale hunedorene. Oricine ar dori să studieze folclorul românesc, etnografia românească, nu va putea ocoli revista hunedoreană Miorița și acest lucru se datorează în primul rând unor personalități ca: Ioachim Lazăr, Ioan Sicoe, Nicu Jianu, Victor Şuiaga, Rusalin Işfănoni, Lucia Apolzan, Ioan Lascu, Adrian Mitiş, Constandin Clemente, Tiberiu Svoboda, Gligor Haşa, Mircea Lac, Dorina Ungureanu, Viorel Vânătoru etc. Unii dintre aceștia au părăsit această lume, le aducem un pios gând de recunoștință.
Fiind un număr special, între paginile revistei se găsesc numeroase articole legate de marele eveniment istoric pe care l-am serbat la 1 Decembrie, articole care pun în lumină faptul că Marea Unire a fost așteptată și întâmpinată de toată suflarea satului hunedorean. Nu lipsesc, cum este și firesc, studiile și articolele de etnografie, scrise cu profesionalismul care a făcut ca revista Miorița să fie una dintre cele mai apreciate publicații de profil din România. Subliniez aici rolul deosebit de important al celui care a însuflețit această revistă, profesorul Marcel Lapteș.
Numărul lansat acum conține articole grupate sub genericele: „Cultura, arta și identitatea la români” și „De neamul românilor”. Sub aceste generice sunt cuprinse articole ce abordează o paletă extrem de diversă de teme: de la balada „Miorița”, la călușerii de la Baru; de la folclorul din Ținutul Orăștiei la eroii locali în credințele tradiționale; de la o „cronică” din Ținutul Pădurenilor despre Marea Unire la informații inedite despre Samuilă Mârza, fotograful Unirii. Articolele sunt semnate de istorici, etnografi, specialiști ca Ion Mărginean, Viorel Vânătoru, Mircea Lac, Marcel Lapteș, Ioachim Lazăr, Rusalin Ișfănoni etc.
Revista Miorița impresionează prin calitatea excepțională a articolelor, prin profesionalismul cu totul remarcabil al autorilor, un profesionalism ce își are sorgintea în dragostea profundă a acestora față de bogatul nostru patrimoniu etnografic, față de comorile inestimabile care se găsesc în vetrele satelor hunedorene din toate zonele folclorice din județ, de pe Valea Mureșului în Ținutul Pădurenilor, din Țara Moților în satele momârlanilor. Simpla răsfoire a revistei Miorița ne arată bogăția și varietatea cu totul aparte a etnosului hunedorean, iar acest lucru este un motiv de mândrie și de bucurie.
Numărul pe care l-am lansat acum a fost elaborat în semn de prețuire și recunoștință în primul rând față de hunedorenii care au contribuit la realizarea idealului național românesc. Suntem mândri că județul Hunedoara are în patrimoniul său editorial o publicație de o atât de înaltă ținută, o publicație cu care ne mândrim și care face parte, pe drept cuvânt, din tezaurul spiritual hunedorean.
De asemenea, manifestarea noastră a găzduit și o expoziție de fotografii aduse de către domnul Nicu Jianu dintr-un tunel al unei foste căi ferate miniere, o cale ferată dată în funcțiune în anul 1900 și care timp de aproape 70 de ani a fost singura legătură a Ținutului Pădurenilor cu lumea. Prin acest tunel, care are lungimea de 744 metri, în zorii zilei de 1 decembrie 1918 a trecut un tren, tras de o locomotivă cu aburi, care ducea cei doi delegați, precum și o mulțime de pădureni la Marea Adunare din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Ioan Sebastian Bara