◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Cumințenie provocatoare

Cunoscând eseistica cu care își ademenește cititorii adesea, mai ales pe teme culturale, am fost curios să văd ce dezvoltă într-o carte construită exact pe o asemenea problematică. Așa încât volumul „Cultura română pe înțelesul patrioților”, apărut la finele anului trecut la Editura Humanitas, sub semnătura lui Mircea Vasilescu, profesor la facultatea de litere a Universității din București, a început să mă privească îmbietor, dintr-o așteptare răbdătoare, de vreo câteva săptămâni.
Pare o carte liniștită la o simplă răsfoire, dar mai atenta aplecare asupra paginilor ei îți răsplătește efortul cu o surpriză plăcută. Nu doar titlul este provocator, ci întregul tom te invită la un fel de duel în spațiul propriei gândiri. Nu contează ce știai tu despre cultură, autorul are grijă să-ți servească delicat, dar și cu siguranța profesionistului, propriile opinii rezultate în urma unui studiu extrem de serios, în care, pe parcursul a aproape trei decenii, a urmărit presa culturală, căutând cu predilecție articole scrise de intelectuali. Ceea ce l-a ajutat să observe o anume dezordine în spațiul dorit riguros al culturii. Analiza și-o orientează în trei direcții, prima fiind finanțarea fenomenului cultural, a doua lectura, ca vehicul important al transportului cunoștințelor de la sursă la beneficiar, și a treia referindu-se, în esență, la ceea ce ne dorim, ori credem, a ne reprezenta cultural în lume.
Expunerea celor câteva gânduri personale, desigur schematică și cu scop sugestiv, îl văduvește de bucuria descoperirii unor surprize pe cel care, dintr-un motiv sau altul, nu reușește să se întâlnească, la propriu, cu cartea. Ar putea descoperi singur unele paradoxuri cum ar fi acela dintre înflăcărarea discursului public cu dorită aură culturală, adesea mai mult pretinsă, și slaba pâlpâire a instituțiilor și mecanismelor destinate a susține cultura. Sau ar descoperi o analiză pertinentă despre rolul esențial al culturii în fortificarea coeziunii sociale, cultură care, fără nicio îndoială, este unul dintre motoarele evoluției umanității. De altfel, sunt convins că oricine va avea curiozitatea să treacă dincolo de aparența unei cărți ca oricare, va observa unicitatea ei. Poate că sabia ascuțită a dorinței de a cunoaște cât mai mult i se va întretăia cu aceea, posibil la fel de bine ascuțită, a convingerilor pe care și le-a format deja despre cultură și fenomenul cultural în ansamblu.
Așadar, cred că avem de a face cu o cumințenie provocatoare, care nu te invită atât la lectură, cât mai ales la meditație.

Firiță Carp / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *