default-logo

Jurnaliștii ucraineni transmit din buncăre. „Nu doar spunem povestea, ci o trăim”

Dificultatea de a echilibra siguranța cu cerințele postului este una cu care se confruntă toți corespondenții de război, dar pentru jurnaliștii ucraineni – dintre care mulți nu au intenționat niciodată să acopere conflictele, dar au descoperit că nu au de ales – este complicată de faptul că relatările sunt despre un atac violent asupra propriei lor țări. Acest simplu fapt adaugă un nivel de suferință emoțională și incertitudine la numeroasele dileme profesionale cu care se confruntă jurnaliștii ucraineni care continuă să relateze în aceste condiţii excepționale. În același timp, felul în care lucrează face jurnalismul pe care îl produc și mai remarcabil. „Cred că este corect să spunem că este mai dificil pentru noi decât, să zicem, pentru jurnaliştii străini. Nu doar spunem povestea, ci o trăim”, spune Olga Rudenko de la The Kyiv Independent,
Cele mai simple aspecte ale activității tipice de jurnalist îi expun la un pericol grav. Cameramanul Yehvenii Sakun a fost ucis într-un atac cu rachetă asupra unui turn de televiziune din Kiev; unii reporteri au fugit în alte țări, din motive de siguranță sau pentru că se tem de represalii pentru munca lor în cazul în care ar fi capturați de ruși; celor care au rămas le-a fost greu să-și asigure apărarea profesională. Jakub Parusinski, consultant media și director financiar interimar al The Kyiv Independent, afirmă că teama că redacțiile vor fi vizate de atacuri i-a determinat pe mulți editori să se mute în buncăre.
În timp ce Rusia și-a intensificat restricțiile asupra presei independente din țară, adoptând o lege care penalizează jurnaliștii care răspândesc „știri false” despre armată și invazia Ucrainei cu până la 15 ani de închisoare, în Ucraina, regimul lui Putin a fost și mai clar că vizează jurnalismul. Un echipaj de la Sky News a fost evacuat din țară după ce mașina a fost atacată în mod intenționat – și doi jurnaliști împușcați – de o presupusă „echipă a morții” rusă. În plus față de atacul asupra turnului Televiziunii de la Kiev, armata rusă a atacat alte două și a ocupat unul în orașul Herson, folosindu-l pentru a difuza televiziune rusă. „În Kherson pregătesc numeroase operațiuni de propagandă”, punctează Veronika Melkozerova, redactor executiv la New Voice of Ukraine.
Pericolele relatării în zonele aflate sub atac activ, cuplate cu dezinformarea pe scară largă și propaganda activă menită să blureze realitatea și să afecteze moralul au complicat sarcina de verificare a informațiilor. Pentru a-și liniști cititorii, ziarul Ukrainska Pravda a început să adauge un rând sub titlurile sale, care identifică sursa tuturor știrilor pe care le publică. De cele mai multe ori, acea sursă – așa cum este pentru mulți reporteri locali – a fost găsită prin Telegram, care a devenit mijlocul de comunicare preferat al oficialilor guvernamentali și al altor autorități.
Dar chiar și acestea pot fi nesigure, spune Melkozerova: „Oficialii guvernamentali ucraineni actualizează în mod constant ceea ce se întâmplă pe Telegram și Facebook. Totuși, trebuie să fim foarte atenți când căutăm informații pe canalele lor, deoarece rușii creează profiluri false”.
Din cauza acestor complicații, Rudenko spune că le reamintește zi de zi reporterilor săi să încerce în continuare să ajungă la sursa originală a tot ceea ce văd pe Telegram și să continue să verifice: „Este jurnalism de bază, chiar dacă este foarte ușor, când emoțiile sunt atât de acute, să uiți asta”.
Având în vedere miză, unele instituții media ucrainene și jurnaliști au îmbrățișat deschis activismul. Postul independent Zaborona, care avea deja o astfel de reputație, menține o listă neagră a companiilor internaționale care încă mai fac afaceri în Rusia, scrie TIME.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*