◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Plata pentru conținut în Brazilia, o dezbatere complicată

Brazilia a avut întotdeauna o piață media concentrată, cu patru grupuri media reprezentând 70% din audiență într-o țară cu dimensiuni continentale și peste 210 milioane de oameni.
Plata pentru conținutul de știri a fost o completare la un proiect de lege al cărui scop declarat este de a atenua efectele dezinformării. Numit „Fake News Bill”, i-ar forța pe giganții din tehnologie să aibă un birou în Brazilia și să fie mai transparenți și mai responsabili cu privire la utilizatorii lor din țară, precum și cu privire la acțiunile întreprinse pentru a combate dezinformarea. În plus, campaniile masive de manipulare automatizate ar fi supuse efectelor legii. Dar, în timp ce pare să existe un consens că platformele de social media trebuie reglementate, jurnaliştii brazilieni sunt evazivi în privinţa plăţii pentru ştiri. „Sunt convinsă că rețelele sociale trebuie reglementate, cu cât mai repede, cu atât mai bine. De asemenea, sunt în favoarea impozitării platformelor de social media, astfel încât acestea să dea înapoi o parte din profiturile pe care le obțin de la societate. Dar, ca în toate celelalte, diavolul este în detalii. În Australia, unde a fost aprobată o lege similară, specificul tranzacțiilor este tulbure și atât companiile de tehnologie, cât și cele media nu sunt responsabile. Nimeni nu știe dacă banii sunt folosiți pentru jurnalism și jurnaliști sau dacă îi îmbogățesc doar pe directori din media. Și în timp ce radiodifuzorii publici au primit plăți grozave, posturile independente centrate pe comunitate nu au văzut nicio investiție. În Brazilia, proiectul de lege a menționat că companiile de știri vor primi drepturi de autor și a menționat jurnalismul profesionist ca linie de demarcație între conținutul care ar trebui şi cel care nu ar trebui plătit – o definiție despre care știm cu toții că este greu de stabilit. Mai multe detalii ar reveni guvernului federal controlat de Jair Bolsonaro, care este angajat într-o reacție virulentă împotriva jurnaliştilor din Brazilia. Noi, cei de la Ajor, am semnat un manifest care a cerut o discuție mai amplă care să abordeze dezechilibrele dintre jucătorii mici și mijlocii și conglomeratele media moștenite”, detaliază Natalia Viana, director executive al nonprofit investigative site Agência Publica și președinte al Ajor, asociație a jurnalismului digital din Brazilia.
Pe de altă parte, în încercarea de a opri reglementările, atât Google, cât și Facebook au lansat programe de plată pentru companiile media. Ca și în Australia, tranzacțiile se fac cu ușile închise, criteriile nu sunt publice și nimeni nu poate monitoriza unde se duc banii. Majoritatea startup-urilor media digitale nu au fost niciodată invitate să se alăture, iar fiecare dintre cele 34 de ziare care s-au alăturat News Showcase-ului Google a fost obligat să semneze un document care împiedică negocierile colective și conversațiile transparente în industrie. „În plus, companiile media despre care s-a dovedit în mod repetat că răspândesc dezinformarea au fost incluse ca primii parteneri. În timp ce conținutul lor este promovat că atinge standarde înalte de jurnalism, multe publicații digitale mai mici au fost lăsate în urmă. Nicio soluție nu este ideală, dar cel mai rău lucru pe care jurnaliştii îl pot face, totuşi, este să se dea deoparte şi să lase proprietarii de media şi platformele să decidă între ei.
Soluția nu ar trebui să permită Big Tech să rămână liberă și nereglementată și nici nu ar trebui să o oblige să-i plătească pe aceiași proprietari de media care au făcut lobby împotriva diversității în branșă. Undeva la mijloc – și cu o dezbatere amplă, publică și transparentă – există o cale”, adaugă Viana, citată de niemanlab.org.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *