default-logo

Cultură locală și jurnalism transoceanic, la Bistrița

Galeria de Artă „Concentric”, din Municipiul Bistrița, a găzduit joi, 7 iulie, o dublă manifestare culturală, lansarea cărții „Arta în conversație”, a scriitoarei și jurnalistei româno-americane Elena Mitru, și vernisajul expoziției de fotografie publicitară „Metafore vizuale”, a artistului plastic bistrițean Lucian Dobârtă, LuciD, pentru cunoscători. Ambele evenimente, purtând marca Filialei Presă Culturală a UZPR, au fost realizate în colaborare cu Societatea Culturală „Catharsis”, din localitate, și cu Asociația Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni Bc”, fiind moderate de profesorul și animatorul cultural, Dorel Cosma, directorul postului regional AS TV, din Bistriţa, și realizatorul emisiunii săptămânale „Cafeneaua Bc”, difuzată de AS Media. Au rostit alocuțiuni criticul literar Zorin Diaconescu, și jurnalistul și criticul Marian Nencescu. A fost, cum se spune, o manifestare „de familie”, la care au participat un număr semnificativ de scriitori, jurnaliști, artiști plastici, rapsozi populari și iubitori de artă, majoritatea membri ai UZPR, semn că și la Bistrița interesul pentru cultură, pentru jurnalismul de calitate, este constant.
Anterior, oaspeții presei bistrițene au fost prezenți și în Studioul „Bc Media” pentru o discuție pe teme profesionale și artistice , în cadrul emisiunii „Cafeneaua Bc”, care urmează a fi difuzată marți, 12 iulie, pe postul de televiziune local.
Scriitor polivalent, artist plastic și jurnalist cultural, colaborator, de mai bine de 10 ani al publicațiilor „Lumină Lină/ Gracious Light”, „Romanian Journal” și „New York Magazine”, toate trei din New York, dar și „Internațional Writer`s Journal”, din Ohio, „Destine Literare”, din Montreal, Canada, „Condeierul românesc”, din Salsburg, Austria, corespondent pentru America al mai multor publicații din țară: „Astralis”, „Convorbiri literar-artistice”, „Detectiv Literar”, din București, sau revistele „Conexiuni-Palatul Culturii”, și „Răsunetul”, din Bistrița , Elena Mitru a publicat în acest răstimp peste 30 de volume de proze literare, poezie (inclusiv lirică pentru copii), reportaje literare, comentarii socio-culturale, dintre care 6 volume sunt numai de interviuri „ transfrontaliere”, cu personalități ale vieții publice și literare din țară și de peste Ocean, adevărate mărturii publicistice despre un climat cultural viguros, dezvoltat în cadrul comunităților românești din nordul Americii, zonă în care Elena Mitru locuiește de mai bine de 25 de ani.
Firesc, între temele profesionale abordate în cadrul „Cafenelei Bc”, de către cei doi invitați ai jurnalistului Dorel Cosma, s-a situat și fenomenul așa numitei „migrații culturale” a scriitorilor de limbă română, stabiliți, prin forța destinului, în străinătate. Fundamental această veritabilă resurecție literară, pornită de data aceasta dinspre „margini” către „centru”, a condus la o adevărată explozie de stiluri, concepte și abordări literar-publicistice, fiind rezultatul „acomodării” scriitorilor și jurnaliștilor români cu noile medii intelectuale din țările de adopție. Rezultatul a fost diversitatea, deschiderea, ineditul. Sub asaltul „noului”, asistăm, pe plan internațional, la o simplificare a stilurilor publicistice, și, în același timp, la o întoarcere spre genurile tradiționale, ca un reflex al afirmării identității. Fenomenul, numit de teoreticienii literari, drept „colonizarea culturilor” a condus, pentru o categorie semnificativă de creatori, între care și Elena Mitru, la un la un anume tip de „discurs publicistic identitar”, un fenomen pe care criticul și filosoful francez J-F, Lyotard, părintele postmodernismului, îl definea drept: „Să cultivăm diferențele, dar să ne păstrăm identitatea”.
În acest sens, cărțile, dar și reportajele, interviurile și comentariile jurnalistice ale Elenei Mitru se încadrează într-un curent cultural mai larg, cultivat de membrii Cenaclului „Mihai Eminescu”, din New York, cu deosebire de liderul de necontestat al acestei grupări literare, scriitorul și ideologul doctrinar-creștin, părintele-profesor Theodor Damian, ce vizează întoarcerea „nostalgică” spre rădăcinile comune românești, apelul la experiențe spirituale ce vin dinspre trecutul comun, privirea „critică” spre noile realități cotidiene, afirmarea identițății etnice într-o lume multi-culturală. Din păcate, mesajul publicistic ce se desprinde din cărțile și din articolele jurnalistice ale Elenei Mitru nu este deloc încurajator. În acest moment, și în această lume bulversată de ameninţări de tot felul, „liniștea” căutată și dobândită cu atâtea sacrificii de sute de mii de familii de români, care, asemenea scriitoarei au ales exilul voluntar în Lumea Nouă, este tot mai efemeră. Din această perspectivă, literatura româno-americană născută azi în cadrul Grupului de la New York nu este lipsită de accente dramatice, de îndoieli și de întrebări fără răspuns.
Noua carte de interviuri a Elenei Mitru, „Arta în conversație”, prezentată la Bistrița, ce cuprinde prioritar, cum o arată și titlul, convorbiri cu artiști plastici, de data asta din țară, ilustrează, paradoxal, inclusiv tema identității. În ciuda prejudecății că artiștii trăiesc izolat, „în turnul de fildeș”, cum se spune, jurnalista reușește performanța, rară, abia atinsă și de jurnaliști mai experimentați, de a-i provoca pe oaspeții săi virtuali la confesiuni de-a dreptul explozive. Rând pe rând, Lia-Maria Andreiță, diplomat de profesie, scriitoare și autoare de tapiserii cu tematică inspirată din folclorul literar românesc, jurnalistul radio și poetul Marin Constantin, ilustrator al propriei opere lirice, graficienii Lucian Dobârtă și Cristache Gheorghiu, jurnalistul politic și autorul de lucrări în tehnica metaloplastie Constantin Gumann, și pictorii Ion Hultoană, Ecaterina Mihai și Mihai Pârvu, membri ai Cenaclului „Ion Negulici”, din Câmplung Muscel, și ai Asociației Artiștilor Plastici din București, aduc mărturii inedite despre propriul crez artistic, despre climatul cultural în care s-au format și în care evoluează în prezent, despre artă în general și despre lumea în care trăim. Liantul acestor interviuri de excepție rămâne apartenenţa, paradoxală, a majorității celor intervievați , la UZPR.
Sincere, fără o limită anume de spațiu tipografic, interviurile Elenei Mitru reprezintă un veritabil „portret de generație”, o ilustrare a conștiinței avansate care i-a animat pe mulți creatori, în ciuda începuturilor mai mult decât dramatice. La fel, ca un bonus pentru cititori, cartea cuprinde și numeroase reproduceri de artă fiind, sub acest aspect, mai degrabă un album, decât o lucrare publicistică. În acest sens, merită elogiată colaborarea de durată a autoarei cu Editura RawexComs, condusă de neobosita Raluca Tudor.
Autor al copertei, o sugestivă asociere între tastatura calculatorului și un lan de grâu în pârgă, totul pe un fond de maci și dominat de o ființă feminină visătoare și serafică, precum un vis de vară, este graficianul Lucian Dobârtă, o revelație artistică, o conștiință creatoare de o luciditate debordantă. Lucrările expuse cu acest prilej la Galeria „Concentric”, din Bistrița, sunt, cum bine observa Dorel Cosma, veritabile „metafore grafice”, meditații pe teme de mare actualitate, precum trecerea timpului, epuizarea resurselor, destinul omenirii, sau forța credinței. Amestec de artă fotografică, mixaje plastice sau simple reflexii poetice, tablourile lui LuciD au completat sugestiv mărturiile publicistice din cartea „Arta în conversație”.
Cu totul, manifestarea literar-publicistică și artistică de la Bistrița a probat, dacă mai era nevoie, implicarea jurnaliștilor în viața culturală locală, dar și în lumea transoceanică.

Marian NENCESCU / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*