La 13 ianuarie 2018 a avut loc la Turda dezvelirea – într-un spaţiu public – a aşa-zisului „Monument al libertăţii religioase”, care s-a vrut marcarea hotărârii Dietei ţinută la Turda acum 450 de ani (13 ianuarie 1568), unde s-a proclamat libertatea religioasă în Transilvania pentru patru confesiuni: catolică, reformată (calvină), luterană şi unitariană, nicidecum şi pentru religia ortodoxă a majorităţii locuitorilor Transilvaniei, care a rămas tolerată și considerată schismatică. Românii ortodocși fiind considerați deci în afara legii. Acest monument al „libertății” religioase fără români nu a deranjat „modernizarea” pe fonduri europene a centrului municipiului Turda. Doar eroul național al românilor Avram Iancu deranjează și trebuie relocat, că așa doresc arhitecții cu telefonul financiar direct de la Bruxelles? Primarul din Turda e deranjat doar de statuia eroului național Avram Iancu care a luptat pentru libertate, egalitate și democrație în Transilvania la 1848 – 1849? În ultimii ani asistăm la o politică „europeană” de excludere a monumentelor identitare românești din centrele orașelor din Ardeal, pe motiv că nu cadrează cu noile concepte arhitectonice futuriste pe bani europeni. Desigur doar cele românești sunt eliminate, cele ale culturii și identității altor etnii nu? Oradea a devenit campioană la eliminarea însemnelor memoriale românești din centrul orașului. De altfel, asistăm la o eliminare urbanistică a elementului românesc din centrele orașelor din Ardeal. Românii acum redevin din punct de vedere arhitectural ca în vremea Austro-Ungariei, când erau excluși pe criterii etnice, într-un fel de nou extra-muros. La Oradea, Ilie Bolojan nu a depășit viziunea „tractoristă” a culturii. A prigonit revista „Familia”, în care a debutat Mihai Eminescu. A înlăturat statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din centrul orașului, dezvelită de Ziua Armatei Române (cam tot ce-i legat de Armata română e înlăturat, mai nou), într-un depozit de la marginea urbei și îl ține de vreo trei ani pe Mihai Eminescu închis într-un dulap de lemn, un fel de coșciug simbolic al asasinării culturii române. Ciudat că monumentele culturii maghiare din oraș au înflorit sub bagheta lui Ilie Bolojan. Sigur, bravo intelectualilor maghiari că au reușit să facă un grup statuar al poeților maghiari ai secolului XX, în frunte cu Ady Endre, unul dintre poeții pe care-i citesc și îmi place, dar, totuși, ce aveți cu Eminescu și monumentele românești din Oradea, domnule Bolojan? Cultura identitară românească vă deranjează? E o modă printre primarii din Ardeal de a „moderniza” centrele urbane pe bani europeni cu înlăturarea exclusivă a monumentelor identitare naționale românești. Acești primari nu depășesc viziunea „aculturală” a lui Ilie Bolojan, trecătorii trebuie să admire doar băncile, stațiile electrice, de încărcare biciclete, pistele de biciclete sau stațiile de încărcare mașini electrice. Punct. Asistăm la o diluare a memoriei identitare și culturale locale. Noii „zei” ai piețelor nu mai sunt statuile și busturile, ci parkingul de trotinete și stația de încărcat biciclete din centrul orașului. E noul concept „european” urbanistic în care identitatea și monumentele de for sunt înlăturate, bineînțeles doar cele românești? Samuel von Brukenthal, baronul peste iobagii români, e urbanistic „european” să fie în piața mare din Sibiu, dar Avram Iancu nu. Exploatatorii românilor din Ardeal sunt foarte urbani mai nou și au gust de cozonac.
Pentru cultura urbană românească, consider că Ilie Bolojan este cel mai slab primar din Ardeal, un contributor al începutului ștergerii elementului urbanistic românesc, cu acceptul ignorant al sistemului de pensii speciale. În timp ce Avram Iancu este relocat din piața centrală, la Alba-Iulia s-a dezvelit de curând, în prezența președintelui Ungariei, statuia principelui Gabriel Bethlen, cel care prigonea românii din Ardeal ca să-i treacă la calvini. Din punct de vedere a urbanismului „european”, numai monumentele identitare românești deranjează și trebuie înlăturate ca să dea aspectul de „fus” pieței din Turda? Arhitecții contributori ai fenomenului „modernizării” europene pe banii Bruxellului nu au nicio viziune identitară și culturală în ceea ce privește dezvoltarea urbanistică a centrelor orașelor din Transilvania? În locul lui Avram Iancu se va pune o „stație de încărcat trotinete electrice” sau o altă statuie de principe din secolul XVII? Stația de încărcare și pista de biciclete sunt noii „zei europeni” ai urbaniștilor pe fonduri europene? Această diluare a fenomenului identitar românesc din centrele orașelor din Ardeal nu cred că este întâmplătoare, ci este mai degrabă realizată cu binecuvântarea sistemului pensiilor speciale (o parte), care cedează suveranitatea românească în schimbul beneficiilor pecuniare și pensionării la vârste fragede? Co-suveranitatea din Ardeal se face prin „unealta” Moscovei din Europa și cu acceptul tacit al țării cu cel mai mare consum de gaz rusesc și care contează cu adevărat la Bruxelles. Din păcate, acest fenomen diluant, dacă nu va fi oprit de români, în curând noi statui ale lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, George Coșbuc sau Avram Iancu vor fi înlăturate din orașele din Ardeal, pe motiv de urbanism „modern” din fonduri „europene” cu miros de gaz. Arhitecții noștri „europeni” vor propune noi concepții urbanistice de stații de trotinete.
Ionuț Țene / UZPR