default-logo

Jurnaliștii față în față cu teoriile conspirației. Despre scoaterea din prim-planul știrilor a politicienilor care le propagă

Unele dintre cele mai proeminente și dăunătoare teorii ale conspirației de astăzi își au rădăcinile în discursul politic. De la președintele Jair Bolsonaro din Brazilia la judecătorul Curții Supreme Clarence Thomas, din SUA, oameni care dețin poziții de putere la nivel global sunt fie ei înșiși teoreticieni ai conspirației, fie amplifică teorii nefondate pentru a promova o agendă – un instrument dovedit de succes în ascensiunea populismului.
Oricât de mult ar dori jurnaliştii să ignore teoriile conspiraţiei şi cifrele din spatele lor, ar fi iresponsabil să facă acest lucru. Totuși, este la fel de iresponsabil să platformezi și să legitimezi perspective care sunt false verificabil.
Pentru jurnaliști, aceasta este sabia cu două tăișuri. Cum se poate relata în mod corect și responsabil despre convingerile false pe care unii lideri le folosesc?
Dr. Whitney Phillips, profesor de jurnalism la Universitatea din Oregon și autor al cărții „You Are Here: A Field Guide for Navigating Polarized Speech, Conspiracy Theories, and Our Polluted Media Landscape” sfătuiește reporterii să nu lase deoparte credința oamenilor în conspirație. „Oamenii sunt serioși în modul în care se raportează la aceste credințe”, a spus ea. „Este important, pentru că obligă apoi jurnalistul să pună întrebări: Cum se face că această informație s-a răspândit? De ce această informație este atât de convingătoare? Cum a devenit un mod coerent de a înțelege lumea pentru anumite grupuri de oameni? Este vital ca jurnaliștii care relatează despre teoriile conspirației să înțeleagă temerile oamenilor.
În același timp, specialiștii atrag atenția că profesioniștii mass-media nu ar trebui să accepte pur și simplu părerile unei persoane. Reporterii trebuie să efectueze cercetări pentru a găsi dovezile care resping teoriile false și să facă referire la acestea în materialele lor. „Când scrieți o poveste despre efectele dezinformării și ale teoriilor conspirației, este important să faceți distincția între manipulator și părțile manipulate. Cei manipulați merită empatie, manipulatorul nu. Adesea, persoanele care cred în conspirații au fost expuse la informații false o perioadă lungă”, argumentează Phillips.
În schimb, oameni în poziții de putere își folosesc platformele pentru a promova dezinformarea, intenționat sau în alt mod. Concentrarea excesivă, în știri, pe astfel de lideri, care perpetuează dezinformarea și teoriile conspirației este o parte a problemei, susține dr. Anita Varma, profesor asistent de etică a presei la Universitatea din Texas – Austin School of Journalism and Media, citată de ijnet.org. În schimb, jurnaliştii ar trebui să-şi concentreze reportajele asupra persoanelor afectate negativ de deciziile acestor lideri şi asupra celor manipulaţi prin conspiraţii. „Trebuie să încetăm să ne concentrăm poveștile pe liderii mondiali care fac afirmații fără temei sau distorsionate și, în schimb, să plasăm oamenii care sunt afectați – care trăiesc problema – în fruntea știrilor”, a spus Varma. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*