O mare personalitate a românilor afirma zilele trecute cu amărăciune în glas: „ Țara este bântuită de dihonie !”. Pentru publicul cititor am consultat Dicționarul Explicativ al Limbii Române, pentru a afla care este explicația corectă a acestui cuvânt înspăimântător: „Dihonie, dihonii, s.f.- Neînțelegere, care degenerează în vrajbă; ceartă, zâzanie…”. De unde vin aceste „Dihonii” propagate în spațiul public cu atâta vehemență, ură și chiar fanatism teatral? Cine sunt oare autorii, care au reușit să scindeze aproape în două clasa politică românească și implicit electoratul ? Pe unele posturi de televiziune, unii români neimplicați politic rămân surprinși de haosul artificial pe care-l regăsim în aceste adevărate războaie politice fratricide. Semeni de-ai noștri, politicieni sadea, care până mai ieri și-au dat mâna cu colegii lor din alte partide, pentru a crea o unitate a politicienilor în vederea renașterii României după Revoluția din 89, au devenit extrem de „violenți” în expresiile lor electorale.
Îngrijorările populației sunt alimentate de aceste dihonii (neînțelegeri) între partidele politice, care s-au transformat în adevărate „semnale de alarmă” pentru viitorul României. Copiii noștri sunt contaminați de microbul Internetului; credința noastră creștină străbună în bunul Dumnezeu este amenințată de imixtiuni externe; dezvoltarea industrială a țării stă sub semnul întrebării. Sunt atâția pensionari în țară și viitori pensionari, care sunt îngrijorați și trăiesc cu teama în suflete că poate în viitor nu vor mai primi pensii, din cauză că populaţia activă scade de la o lună la alta. Politicienii dornici de Putere nu se înghesuie să vorbească de proiecte economice performante…de parteneriate public-private, aşa cum se întâmplă în alte ţări din Est. Oamenii de rând nu doresc decât să aibă un loc de muncă cât de cât bine plătit și o „siguranță a zilei de mâine” pentru ei și copiii lor. Dihoniile din țară se transformă în adevărate agresivităţi electorale, în urma cărora se vor naște alte și alte dihonii, care vor slăbi și mai mult unitatea românilor. Oare, asta se doreşte ?
Ne place să ne bălăcim în tot felul de analize politice stufoase, lipsite de consistenţa unor idei viabile pentru mediul de afaceri românesc. Aceste dihonii au un efect negativ și asupra comportamentului părinților și copiilor, care vorbesc în familie la modul negativ și cu mare lipsă de respect pentru o anumită parte a clasei politice. Mulți români sunt șocați de multitudinea de dihonii, care au împânzit spaţiul public mediatic. În mod nefiresc sunt create „acuzații false” despre anumite personalități politice, care doresc cu adevărat binele şi prosperitatea românilor. Încet-încet ne înstrăinăm unii față de alții, iar virtuțile morale specifice străbunilor noștri se ofilesc în urma furtunilor pline de egoism iscate de dihoniile alimentate de pretexte emoționale derutante şi pline de manipulări bine ticluite, care nu sunt fundamentate pe argumente riguroase, realiste și credibile. Mulți se întreabă dacă, după celebra „Moțiunea de cenzură”, va fi mai bine în țară. Românilor din popor, politicienilor aleși de majoritatea alegătorilor și simpatizanții lor, parcă le este frică să ia atitudine împotriva celor care iscă în fiecare zi dihonii șocante controversate şi incitante.
Răbdarea unor români a ajuns la limită, iar expresia de genul: „Numai la noi în România se poate întâmpla așa ceva!” – a devenit „refrenul zilei”. Chiar și în zilele noastre mulți români aleg să plece în străinătate, sătui de aceste dihonii ridicole, care parcă sunt ca niște „balauri cu șapte capete”, cărora nu mai e cine „să le vină de hac” pentru a institui pacea frăţească între politicienii români şi intrarea în Normalitate. Au început politicienii să se teamă unii de alții. Unii nu se mai implică de multă vreme în aceste dihonii supărătoare, pentru că oamenii inteligenți „cedează” în faţa Prostiei şi a lipsei de înţelepciune. „Faceți cum vreți și cum vă va ajuta bunul Dumnezeu!”. Dacă mai este câte Unul care ia atitudine împotriva unor nedreptăți, chiar în partidul lor, acesta este pus la respect într-un fel sau altul prin tot felul de amenințări şi intimidări pline de sugestii dictatoriale. Pe acest considerent există mulţi foşti politicieni, care s-au retras din politică. Cei care sunt politicieni și au familii se resemnează …pentru că nu au alte alternative mai bune de salarizare. Dihoniile sunt responsabile de aceste tensiuni existente în viața unor demnitari români, care doresc cu adevărat binele acestei țări. Proiecțiile autorilor de dihonii pe tabla politică a țării sunt mai credibile decât loialitatea unor politicieni bine intenționați… „Nu mai ai la cine să spui”… câte ceva despre Dihoniile din societatea românească, pentru că nu mai ai la Cine !
Dumitru Țimerman / UZPR