Organizația Reporteri fără frontiere (RSF) a publicat ancheta „Marele salt înapoi al jurnalismului în China”, un raport care dezvăluie amploarea campaniei de represiune a regimului împotriva dreptului la informare.
Publicat cu un an înainte de cel de-al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, care va avea loc la sfârșitul lui decembrie 2022, „Marele salt înapoi al jurnalismului în China” este un document de 82 de pagini care demonstrează accelerarea încălcărilor propriilor angajamente internaționale pe care China și le-a asumat în legătură cu libertatea de opinie și de exprimare. Raportul dezvăluie campania de represiune fără precedent condusă de regimul chinez în ultimii ani împotriva jurnalismului și a dreptului la informare în întreaga lume.
Mai exact, raportul examinează instrumentele de represiune ale regimului împotriva jurnaliştilor şi deteriorarea libertăţii presei în Hong Kong, care a fost cândva un model de libertate a presei, dar acum are un număr tot mai mare de jurnalişti arestaţi în numele securităţii naţionale.
„Marele salt înapoi al jurnalismului din China” detaliază, de asemenea, strategia Beijingului de a controla accesul la informații în interiorul și în afara granițelor sale.„Dacă China își continuă cursa frenetică înapoi, cetățenii chinezi își pot pierde speranța de a vedea într-o zi libertatea presei stabilită în țara lor, iar regimul de la Beijing ar putea reuși să-și impună antimodelul în țară și în străinătate”, arată secretarul general RSF, Christophe Deloire, care face apel la democrațiile lumii să „identifice toate strategiile adecvate pentru a descuraja regimul de la Beijing să-și continue politicile represive și să sprijine toți cetățenii chinezi care își iubesc țara și doresc să apere dreptul la informare”.
Puncte-cheie ale raportului „Marele salt înapoi al jurnalismului în China”:
- Jurnaliştii, obligaţi să fie purtătorii de cuvânt ai partidului. Pentru a-și primi și reînnoi cardurile de presă, jurnaliştii vor trebui să urmeze un antrenament anual de 90 de ore, axat parțial pe „Gândirea” lui Xi Jinping. Jurnaliştilor li se cere deja să descarce aplicaţia de propagandă Study Xi, Strengthen the Country, care le poate colecta datele personale.
- Regimul care a reținut cei mai mulți jurnaliști. Cel puțin 127 de jurnaliști (profesioniști și neprofesioniști) sunt în prezent reținuți de regim. Simplul act de a investiga un subiect „sensibil” sau de a publica informații cenzurate poate duce la ani de detenție în închisori insalubre, unde relele tratamente pot duce la moarte.
- Corespondenții străini nu sunt bineveniți. Intimidarea de către China a reporterilor străini, bazată pe supraveghere și șantaj cu vize, a forțat 18 dintre aceștia să părăsească țara în 2020. Gui Minhai, Yang Hengjun şi Cheng Lei, trei jurnalişti străini de origine chineză, sunt acum reţinuţi sub acuzaţia de spionaj.
- Covid-19, scuză pentru o represiune sporită. Cel puțin zece jurnaliști și comentatori online au fost arestați în 2020 pentru simplul act de a informa publicul despre criza Covid-19 din Wuhan.
- Blocadă mass-media în Xinjiang. Din 2016, în numele „luptei împotriva terorismului”, regimul de la Beijing desfășoară o campanie violentă împotriva uigurilor. În prezent, 71 de jurnalişti uiguri sunt reţinuţi, reprezentând mai mult de jumătate dintre jurnaliştii închişi în China.
- Proliferarea „liniilor roșii”. Numărul subiectelor tabu continuă să crească. Nu doar cele considerate de obicei „sensibile” – precum Tibet, Taiwan sau corupția – sunt supuse cenzurii, ci și dezastrele naturale, mișcarea #MeToo sau chiar recunoașterea pentru profesioniștii din domeniul sănătății în timpul crizei Covid-19.
- Jurnaliştii din Hong Kong, ameninţaţi de Legea securităţii naţionale. În mod deliberat vagă, Legea Securității Naționale, impusă anul trecut în Hong Kong de către China, a servit de atunci drept pretext pentru reprimarea a cel puțin 12 jurnaliști și apărători ai libertății presei, inclusiv fondatorul Apple Daily, Jimmy Lai, toți riscând condamnarea pe viață.
- Propagandă în întreaga lume. Grupul audiovizual de stat chinez CGTN continuă să transmită propagandă de regim în întreaga lume, în ciuda faptului că și-a pierdut licența în Regatul Unit în 2021.
- Ambasadele, folosite ca instrumente împotriva libertății de informare. Misiunile diplomatice chineze sunt o sursă de presiune împotriva libertății informaționale în democrații. Ambasadorul Chinei la Paris, Lu Shaye, insultă și atacă în mod regulat jurnaliştii independenţi.
Republica Populară Chineză ocupă locul 177 din 180 în Indexul mondial al libertății presei RSF 2021, la doar două locuri deasupra Coreei de Nord.
Alte versiuni lingvistice ale raportului (chineză simplificată, chineză tradițională, japoneză, coreeană, rusă, arabă, spaniolă, portugheză și germană) vor fi disponibile pe 24 ianuarie 2022, cu zece zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă din China.