Fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru consolidarea statului de drept în Balcanii de Vest au avut „un impact redus asupra reformelor fundamentale”, arată un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (CCE. „Sprijinul UE pentru statul de drept în Balcanii Occidentali evident nu a avut succes în producerea unei schimbări pe scară largă”, a afirmat inspectorul CCE Juhan Parts, într-un comunicat de presă.
Raportul confirmă îngrijorarea unor state membre ale UE privind statul de drept în Balcanii Occidentali, care a dus şi la blocarea procesului de aderarea la Uniune a unor ţări din regiune.
Lipsa angajamentului şi abordarea neuniformă au dus la insuficienţa sprijinului UE pentru întărirea voinţei politice de rezolvare a unor probleme cum ar fi corupţia sistematică, independenţa justiţiei şi amestecul politic, arată CCE.
Raportul se referă la Albania şi Macedonia – candidate oficiale care aşteaptă începerea negocierilor de aderare cu UE, Muntenegru şi Serbia – ţări care negociază deja cu Uniunea, precum şi Bosnia-Herţegovina şi Kosovo, considerate posibile candidate.
Juhan Parts a arătat că reformele din ultimii 20 de ani, inclusiv cu cheltuieli de 700 de milioane de euro în cadrul procesului de aderare, din 2014 până în 2020, au dus doar la „progrese modeste”.
CCE recomandă susţinerea mai puternică a societăţii civile şi a presei independente, pentru ca reformele să fie mai durabile. Raportul arată că Comisia Europeană ar trebui să lege progresele statului de drept de viitoarele finanţări, iar proiectele cu fonduri europene trebuie monitorizate mai atent.