default-logo

Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române – gânduri de Ziua Mondială a Radioului, 13 februarie 2022

Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Radioul a fost decenii la rând, în lumea civilizată, cel mai important mijloc de comuniccare în masă. După ce în secolul al XIX-lea s-a impus presa prin cotidiane, pe care lumea le aștepta cu sufletul la gură pentru a afla știrile, radioul în secolul XX a cucerit lumea.

La noi în România, prin înființarea radioului în perioada interbelică, după Primul Război Mondial, s-a creat o posibilitate de transmitere, în cele mai îndepărtate colțuri ale acestei țări, a știrilor – și se știe că acela care are informația – cel puțin era valabil acest lucru până nu de mult – și o poate folosi bine, stăpânește lumea, dacă dorește. Astăzi nu mai este valabil acest lucru, pentru că informația este de multe ori trunchiată, presărată cu fake news și așa mai departe. Dar radioul și-a făcut datoria din plin, după părearea mea, iar în România a fost o emblemă.

Îmi-aduc aminte în copilărie cu câtă atenție și cu câtă grijă urmăream prin fonoteca de aur a radioului vocile marilor personalități pe care nu le apucasem în viață și care erau pentru mine adevărați stâlpi ai culturii naționale și internaționale. Vocile lui Nicolae Iorga, Titulescu, George Călinescu… Radioul nostru, evident ca informații despre evenimentele vieții cotidiene, a făcut mult mai mult pentru România și pentru români și este o instituție de cultură, adică a diseminat în public semnificația unor valori culturale de la personalități până la operele lor și le-a adus aminte mereu românilor ce s-a creat în acest spațiu, cum s-a creat, care sunt operele cele mai valoroase. Gândiți-vă numai la faptul că dramaturgia universală și românească a fost făcută cunoscută pentru mulți oameni care nu aveau acces la cartea tiparită prin radio, prin piesele imprimate cu vocile marilor actori, poeziile clasicilor, fragmente din proză și chiar aniversările unor personalități marcante ale culturii românești, de care nu ne aducem aminte alminteri, toate acestea prin radio, unde erau invitați și sunt invitați specialiști de marcă, ajung la urechile, la sufletele și mințile oamenilor, ceea ce nu este puțin lucru.

Sigur că astăzi radioul este concurat de alte mijloace de difuzare în masă. Dar eu vreau să cred că radioul, în lume și mai ales în România, are un viitor. Sunt încă foarte mulți români care se scoală dimineața cu sunetul radioului și se culcă seara ascultând la radio ultimele întâmplări de peste zi.

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.