default-logo

Lungul drum al tragerii la răspundere a acuzaților de crime de război

Președintele SUA, Joe Biden, a cerut urmărirea penală a președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război, din cauza descoperirii în Bucha, Ucraina, a gropilor comune și a cadavrelor de civili legați, împușcați de la mică distanță. Dar procedura nu este deloc simplă, scrie EURACTIV.
Este țintirea civililor o crimă de război? Da, afirmă specialiștii. Curtea Penală Internațională de la Haga definește crimele de război drept „încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva de după cel de-Al Doilea Război Mondial, care stabilesc legile umanitare care trebuie urmate în timp de război. Atacarea țintelor militare legitime în care numărul victimelor civile ar fi „excesiv” încalcă, de asemenea, convențiile, spun experții juridici. Execuția de civili, așa cum se presupune că s-a petrecut în Bucha, este o „crimă de război prin excelență”, afirmă Jonathan Hafetz, expert în drept penal internațional și în securitate națională la Seton Hall University School of Law. Doar că Ministerul rus al Apărării neagă că a vizat civili în ceea ce numește o „operație militară specială” în Ucraina și afirmă că imaginile și fotografiile care arată cadavrele din Bucha sunt „o provocare” din partea guvernului ucrainean.
Anchetatorii vor vizita scene precum cele din Bucha și vor intervieva martorii, pentru a construi un caz, au spus experții. James Goldston din New York, director executiv al organizației de susținere a drepturilor omului Open Society Justice Initiative, a declarat că imaginile și știrile de la Bucha vor permite anchetatorilor din Ucraina să urmărească rapid supraviețuitorii unor presupuse atrocități. De asemenea, forțele ucrainene au capturat soldați ruși, o altă cale pentru obținerea de probe.
Pe de altă parte, unii specialiști atrag atenția că procurorii ar putea avea dificultăți să obțină probe dintr-o zonă de război activă, din cauza preocupărilor legate de siguranța martorilor, care ar putea fi intimidați sau ar putea fi reticenți să vorbească. În plus, pentru majoritatea acuzațiilor de crime de război, anchetatorii trebuie să dovedească intenția, iar vinovăția inculpatului trebuie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, adaugă experții. Alex Whiting, profesor la Harvard Law School, este de părere că cele mai recente imagini vor face cazul mai ușor de urmărit. Totodată, un procuror va putea prezenta dovezi că Vladimir Putin sau un alt lider de stat a comis o crimă de război ordonând direct un atac ilegal sau știa că se comit crime și nu le-a împiedicat.
Experții spun că este prea devreme pentru a spune dacă acțiunile de la Bucha au fost direcționate de la cele mai înalte niveluri ale guvernului rus, dar că, dacă atrocități similare sunt comise în altă parte în Ucraina, ar putea indica o politică sau o direcție din partea unor oficiali de rang înalt.

Procesele „în absență” sunt descurajate în Dreptul internațional
Procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a anunțat că a deschis o anchetă pentru crime de război în urma invadării Ucrainei. Deși Ucraina și Rusia nu sunt membre ale instanței, Ucraina a aprobat anterior o anchetă care datează din 2013, legată de anexarea Crimeei de către Rusia. CPI va emite mandate de arestare dacă procurorii pot demonstra „temeiuri rezonabile” să creadă că au fost comise crime de război. Cu toate acestea, cum nici Rusia și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, Moscova nu recunoaște tribunalul și este aproape sigur că va refuza să coopereze. Orice proces ar fi amânat până când un inculpat este arestat, deoarece nu se poate judeca cineva „în lipsă” sau dacă nu este fizic în arest. Este puțin probabil ca un tribunal să organizeze procese fără inculpați în custodie, deoarece procesele „în absență” sunt descurajate în Dreptul internațional, a spus Rebecca Hamilton, profesor de drept la Universitatea Americană. Dar „simplul fapt al unui rechizitoriu public poate acționa pentru a stigmatiza acuzatul și poate genera presiune care, în timp, poate duce la arestare”, susține Goldston. În afară de CPI, ar putea fi înființat un tribunal separat, asemănător celor instituite pentru a urmări penal crimele de război comise în timpul războaielor balcanice de la începutul anilor 1990 și a genocidului din Rwanda, din 1994. Philippe Sands, profesor la University College London, a declarat că este în legătură cu ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, în legătură cu înființarea unui tribunal care să preia acuzația internațională de „crimă de agresiune” a Rusiei. CPI nu poate prelua această acuzație, deoarece trebuie să implice cel puțin unul dintre statele membre ale Curții.

Demonstrația atacurilor sistematice, pe scară largă, asupra civililor
Experții juridici afirmă că acuzațiile pentru crime de război pot veni în doar trei până la șase luni, în timp ce urmărirea penală a unui caz poate dura ani. De pildă, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a avut nevoie de doi ani pentru a obține o condamnare pentru primul său rechizitoriu, potrivit site-ului propriu. Acest tribunal l-a pus sub acuzare pe primul său șef de stat, pe atunci președintele iugoslav Slobodan Milosevic, în 1999 și l-a arestat în 2001. Procesul său a început în 2002 și era în desfășurare când Milosevic a murit la Haga, în 2006.
Calea de a-i trage la răspundere penală pe președintele Rusiei și pe alți lideri de vârf este lungă și complexă, concluzionează specialiști internaționali citați de AP. „Cu siguranță, descoperirea cadavrelor care poartă semne de execuție – cum ar fi răni împușcate în cap – prezintă dovezi puternice ale crimelor de război. Când victimele sunt găsite cu mâinile legate, cu legături la ochi și purtând semne de tortură sau agresiune sexuală, se poate construi un caz și mai convingător. Nu există circumstanțe în care aceste acțiuni sunt permise, indiferent dacă victimele sunt civili sau militari care au fost luați prizonieri”, afirmă Clint Williamson, care a fost ambasadorul general al SUA pentru problemele crimelor de război din 2006 până în 2009.
Pentru a construi un caz pentru crime împotriva umanității, procurorii trebuie să stabilească faptul că crimele au făcut parte din atacuri sistematice, pe scară largă, asupra civililor, demonstrând modele de comportament în modul în care oamenii au fost uciși în Bucha, Motyzhyn, Irpin și alte orașe. Apoi urmează sarcina mai dificilă de a stabili cine este responsabil, prin construirea unui lanț de probe pentru a lega locul crimei cu liderii civili sau militari de top. Prima verigă a acestui lanț este adesea înțelegerea ce forțe erau prezente atunci când au avut loc atrocitățile și a căror comandă se aflau.

Guvernele simt o presiune intensă să acționeze
Construirea unui caz până la vârf – pentru a trage la răspundere individuală pe Putin și alți lideri pentru crime de război sau crime împotriva umanității – va fi dificilă, spun experții în Drept.
„Trebuie să fie dovedit că ei știau sau ar fi putut să știe sau ar fi trebuit să știe. Există un risc real să se ajungă în trei ani cu procese împotriva oamenilor de nivel mediu și a principalilor responsabili pentru această grozăvie – Putin, Lavrov, ministrul Apărării, oamenii din informații, militarii și finanțatorii. Dar Curtea Penală Internațională nu are jurisdicție asupra Rusiei pentru crima de agresiune, deoarece Rusia, ca și Statele Unite, nu este semnatară”, susține Philippe Sands, un proeminent avocat britanic și profesor la University College London.
Zeci de avocați și politicieni proeminenți, inclusiv ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, și fostul prim-ministru britanic Gordon Brown au lansat o campanie pentru a crea un tribunal special care să astupe acest gol și să judece Rusia pentru crima de agresiune din Ucraina.
Negocierile sunt în desfășurare cu privire la modul de înființare efectivă a unui astfel de tribunal, astfel încât acesta să aibă o legitimitate largă, fie prin intermediul unui organism internațional precum Națiunile Unite, fie sub auspiciile unei colecții de state individuale. Sands, care susține și inițiativa, a spus că imaginile care vin din Ucraina întăresc voința politică necesară pentru a trage Rusia la răspundere: „Cu cât sunt mai grave ororile de pe teren, cu atât primesc mai multe apeluri despre un tribunal pentru crimă de agresiune. Guvernele simt o presiune intensă să facă ceva”.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*